TSK · 1 Ioan 2:17

Cu siguranță fiecare umblă într-un spectacol deșert, cu siguranță ei sunt neliniștiți în zadar; el îngrămădește [bogății] și nu știe cine le va strânge.

Căci toate zilele noastre sunt duse în furia ta, ne petrecem anii ca o poveste [spusă].

O cântare a treptelor. Cei ce se încred în DOMNUL [sunt] ca muntele Sion, [care] nu se clatină, [ci] dăinuiește pentru totdeauna.

Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu [mai] [este] cel stricat; dar cel drept [este] o fundație veșnică.

Nu oricine îmi spune: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerului; ci cel ce face voia Tatălui meu care [este] în cer.

Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.

Dar oricine bea din apa ce i-o voi da eu, nicidecum nu va mai înseta niciodată; dar apa ce i-o voi da, va fi în el o fântână de apă, țâșnind în viață veșnică.

Dacă cineva voiește să facă voia lui, va cunoaște despre doctrina [aceasta], dacă este din Dumnezeu, sau dacă eu vorbesc de la mine însumi.

Și nu vă conformați acestei lumi; ci fiți transformați prin înnoirea minții voastre, pentru a deosebi care [este] voia lui Dumnezeu, cea bună și plăcută și desăvârșită.

¶ Din această cauză și noi, din ziua în care am auzit, nu încetăm să ne rugăm pentru voi și să dorim să fiți umpluți cu cunoașterea voii lui în toată înțelepciunea și înțelegerea spirituală,

Fiindcă aceasta este voia lui Dumnezeu, [adică] sfințirea voastră, să vă abțineți de la curvie;

Fiindcă aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să puteți primi promisiunea.

De fapt nu știți ce [va fi] mâine. Fiindcă ce [este] viața voastră? Este doar un abur, care se arată puțin și apoi dispare.

Pentru că toată făptura [este] ca iarba și toată gloria omului ca floarea ierbii. Iarba se ofilește și floarea ei cade,