2 Corinteni 7

1 ♥ 📝 D e aceea având aceste promisiuni, preaiubiților, să ne curățim de fiecare întinare a cărnii și a duhului, desăvârșind sfințenia în teama de Dumnezeu.

2 ♥ 📝 ¶ Primiți-ne; [noi] nu am nedreptățit pe nimeni, nu am corupt pe nimeni, nu am înșelat pe nimeni.

3 ♥ 📝 Nu spre condamnare vorbesc, fiindcă am spus înainte că sunteți în inimile noastre pentru a muri și a trăi cu [voi].

4 ♥ 📝 Mare [este] cutezanța vorbirii mele către voi, mare [este] fala mea cu voi; sunt umplut de mângâiere, sunt peste măsură de bucuros în tot necazul nostru.

5 ♥ 📝 Fiindcă și după ce noi am venit în Macedonia, carnea noastră nu a avut odihnă, ci am fost chinuiți din toate părțile; dinafară lupte, dinăuntru temeri.

6 ♥ 📝 Cu toate acestea, Dumnezeu, care mângâie pe cei înjosiți, ne-a mângâiat prin venirea lui Titus;

7 ♥ 📝 Și nu doar prin venirea lui, ci și prin mângâierea cu care a fost mângâiat de voi, când ne-a istorisit dorul vostru, plânsul vostru, zelul vostru pentru mine, așa că eu m-am bucurat mai mult.

8 ♥ 📝 Pentru că deși v-am întristat cu o epistolă, nu mă pocăiesc, deși m-am pocăit; fiindcă văd că aceeași epistolă v-a întristat, cel puțin pentru un timp.

9 ♥ 📝 Acum mă bucur, nu pentru că v-ați întristat, ci pentru că v-ați întristat până la pocăință; fiindcă v-ați întristat conform evlaviei, ca de la noi să nu aveți pagubă în nimic.

10 ♥ 📝 Fiindcă întristarea evlavioasă lucrează pocăință până la salvare irevocabilă; dar întristarea lumii lucrează moarte.

11 ♥ 📝 Căci, iată, același lucru care v-a întristat conform evlaviei, ce sârguință a lucrat în voi, și [ce] dezvinovățire, și [ce] indignare, și [ce] teamă, și [ce] dor, și [ce] zel, și [ce] răzbunare! În toate v-ați dovedit a fi curați în lucrul acesta.

12 ♥ 📝 De aceea deși v-am scris, nu [v-am scris] [nici ]din cauza celui ce a făcut nedreptate, nici din cauza celui ce a suferit nedreptate, ci ca sârguința noastră pentru voi înaintea lui Dumnezeu să vi se arate.

13 ♥ 📝 Din această cauză am fost mângâiați în mângâierea voastră, da, ne-am bucurat și mai mult de bucuria lui Titus, pentru că duhul lui a fost înviorat de voi toți.

14 ♥ 📝 Căci dacă m-am fălit [înaintea] lui cu ceva despre voi, nu mă rușinez; ci așa cum v-am vorbit toate în adevăr, chiar așa fala noastră, care [este] înaintea lui Titus, s-a aflat [ca ]adevăr.

15 ♥ 📝 Și simpatia lui lăuntrică este mai abundentă față de voi, când își amintește de ascultarea voastră a tuturor, cum l-ați primit cu teamă și [cu] tremur.

16 ♥ 📝 De aceea mă bucur că mă încred în voi în toate.