TSK · Evrei 6:4

Și dacă rana se întoarce înapoi și izbucnește în casă, după ce a scos pietrele și după ce a răzuit casa și după ce aceasta este tencuită,

¶ Și și-a rostit parabola și a spus: Balaam, fiul lui Beor, a zis și bărbatul ai cărui ochi sunt deschiși a zis:

Nu oricine îmi spune: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerului; ci cel ce face voia Tatălui meu care [este] în cer.

Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai stricate decât el și intră și locuiesc acolo; și [starea ]de pe urmă[ ]a acelui om devine mai rea decât cea dintâi. Chiar așa va fi și cu această generație stricată.

Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate, căutând odihnă; și negăsind, spune: Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.

Isus a răspuns și i-a zis: Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu și cine este cel ce îți spune: Dă-mi să beau, tu i-ai fi cerut și el ți-ar fi dat apă vie.

Dacă cineva nu rămâne în mine, este aruncat afară ca o mlădiță și se usucă; și oamenii le adună și le aruncă în foc și sunt arse.

Și cei ai circumciziei care credeau, câți au venit cu Petru, au fost înmărmuriți, că și peste neamuri a fost turnat darul Duhului Sfânt,

Și Dumnezeu, care cunoaște inimile, le-a adus mărturie, dându-le Duhul Sfânt întocmai ca și nouă;

Chiar dacă aș vorbi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar nu am dragoste creștină, devin [ca] o aramă sunătoare sau un chimval răsunător.

Așadar, cel ce vă dă Duhul și lucrează miracole printre voi, [le face] prin faptele legii, sau prin auzirea credinței?

Căreia am fost făcut servitor, conform cu darul harului lui Dumnezeu dat mie, prin lucrarea efectivă a puterii lui.

Nu neglija darul care este în tine, care ți-a fost dat prin profeție, cu punerea mâinilor prezbiterilor.

Alexandru, arămarul, mi-a făcut mult rău, Domnul să îi răsplătească conform faptelor lui;

Căci dacă noi păcătuim voit după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne sacrificiu pentru păcate,

Veghind, ca nu cumva cineva să fie lipsit de harul lui Dumnezeu, ca nu cumva, răsărind vreo rădăcină de amărăciune, să [vă] tulbure și prin aceasta mulți să fie întinați;

Căci, scăpând de stricăciunile lumii prin cunoașterea Domnului și Salvatorului Isus Cristos, dacă sunt din nou încurcați în acestea și învinși, starea lor de pe urmă este mai rea decât cea dintâi.