TSK · Iacob 1:14

Şi DOMNUL a mirosit o aromă dulce şi DOMNUL a spus în inima sa: Nu voi mai blestema din nou pământul vreodată din cauza omului, pentru că imaginaţia inimii omului [este] facere de rău din tinereţea lui, nici nu voi mai lovi din nou vreodată fiecare vieţuitoare, aşa cum am făcut.

Și s-a întâmplat, spre seară, că David s-a ridicat din patul său și s-a plimbat pe acoperișul casei împăratului; și de pe acoperiș a văzut o femeie spălându-se; și femeia [era] foarte frumoasă la vedere.

¶ Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau [dacă] am pândit la ușa aproapelui meu,

Păzește-ți inima cu toată silința, fiindcă din ea [sunt ]ieșirile vieții.

¶ Israele, tu te-ai nimicit pe tine însuţi; dar în mine [este] ajutorul tău.

Dar cele care ies din gură vin din inimă; și ele spurcă omul.

Fiindcă dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri,

¶ Atunci ce este bun s-a făcut moarte pentru mine? Nicidecum. Dar păcatul, ca să pară păcat, lucrează moarte în mine prin ce este bun; ca păcatul prin poruncă să devină peste măsură de păcătos.

Ci îndemnați-vă zilnic unii pe alții, cât timp se spune: Astăzi, ca nu cumva să fie vreunul dintre voi împietrit prin înșelătoria păcatului.