Ora curentă
Vecernia – Ceasul al unsprezecelea
La apus aducem mulțumire pentru ocrotirea lui Dumnezeu și ne mărturisim păcatele cu nădejde în mila Lui.
Introducerea fiecărui ceas
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh
Unul Dumnezeu. Amin.
Doamne, miluiește. Doamne, miluiește. Doamne, binecuvintează. Amin.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
TATĂL NOSTRU
Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;
vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.
Pînea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîne.) dă-ne -o nouă astăzi;
şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);
şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!
Rugăciunea de mulțumire
Să mulțumim Făcătorului de bine, milostivului Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru și Dumnezeului nostru și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că ne-a acoperit și ne-a ajutat, ne-a păzit, ne-a primit la Sine și a avut milă de noi și ne-a sprijinit și ne-a adus la acest ceas. Pe El Îl rugăm, de asemenea, să ne păzească în ziua aceasta sfântă și în toate zilele vieții noastre întru pace deplină. Domnul, Dumnezeul nostru, Atotțiitorul.
Stăpâne, Doamne, Dumnezeule, Atotțiitorule, Tatăl Domnului nostru și Dumnezeului nostru și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Îți mulțumim pentru toate, în toate și pentru toate, căci Tu ne-ai acoperit, ne-ai ajutat, ne-ai păzit, ne-ai primit la Tine, ai avut milă de noi, ne-ai sprijinit și ne-ai adus la acest ceas.
Pentru aceasta Te rugăm și cerem din bunătatea Ta, Iubitorule de oameni, dăruiește-ne să săvârșim această zi sfântă și toate zilele vieții noastre întru pace, cu frica Ta. Toată pizma, toată ispita și tot lucrul diavolului și uneltirea oamenilor răi, și ridicarea vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, îndepărtează-le de la noi și de la tot poporul Tău și de la acest loc sfânt al Tău. Iar cele bune și de folos dăruiește-ni-le. Căci Tu ești Cel ce ne-ai dat putere să călcăm peste șerpi și scorpii și peste toată puterea vrăjmașului. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Prin harul și îndurările și iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, Domnului nostru și Dumnezeului nostru și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Prin Care Ție Ți se cuvine slava, cinstea, puterea și închinăciunea, împreună cu El și cu Duhul Tău cel Sfânt, de viață Făcătorul, Cel de o ființă cu Tine, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
PSALMUL 50
(Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu, da, Dumnezeu, Domnul, vorbeşte, şi cheamă pămîntul, dela răsăritul soarelui pînă la asfinţitul lui.
Din Sion, care este întruparea frumuseţei desăvîrşite, de acolo străluceşte Dumnezeu.
Dumnezeul nostru vine şi nu tace. Înaintea Lui merge un foc mistuitor, şi împrejurul Lui o furtună puternică.
El strigă spre ceruri sus, şi spre pămînt, ca să judece pe poporul Său:
,,Strîngeţi-Mi pe credincioşii Mei, care au făcut legămînt cu Mine prin jertfă!`` -
Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui, căci Dumnezeu este cel ce judecă. -
Ascultă, poporul Meu, şi voi vorbi; ascultă, Israele, şi te voi înştiinţa. Eu sînt Dumnezeu, Dumnezeul tău.
Nu pentru jertfele tale te mustru: căci arderile tale de tot sînt necurmat înaintea Mea.
Nu voi lua tauri din casa ta, nici ţapi din staulele tale.
Căci ale Mele sînt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munţilor cu miile lor.
Eu cunosc toate păsările de pe munţi, şi tot ce se mişcă pe cîmp este al Meu.
Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.
Oare mănînc Eu carnea taurilor? Oare beau Eu sîngele ţapilor?
Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţămiri, şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Prea Înalt.
Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!
Dumnezeu zice însă celui rău: ,,Ce tot înşiri tu legile Mele, şi ai în gură legămîntul Meu,
cînd tu urăşti mustrările, şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?
Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii.
Dai drumul gurii la rău, şi limba ta urzeşte vicleşuguri.
Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale.
Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sînt ca tine. Dar te voi mustra, şi îţi voi pune totul supt ochi!
Luaţi seama dar, voi cari uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfăşii, şi să nu fie nimeni să vă scape.
Cine aduce mulţămiri, ca jertfă, acela Mă proslăveşte, şi celui ce veghează asupra căii lui, aceluia îi voi arăta mîntuirea lui Dumnezeu.
Începutul rugăciunii
Lauda Vecerniei binecuvântate o aduc lui Hristos, Împăratul și Dumnezeul meu, și Îl rog să-mi ierte păcatele
PSALMUL 116
Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele.
Da, El Şi -a plecat urechea spre mine, de aceea -L voi chema toată viaţa mea.
Mă înfăşuraseră legăturile morţii, şi m'apucaseră sudorile mormîntului; eram pradă necazului şi durerii.
Dar am chemat Numele Domnului, şi am zis: ,,Doamne, mîntuieşte-mi sufletul.``
Domnul este milostiv şi drept, şi Dumnezeul nostru este plin de îndurare.
Domnul păzeşte pe cei fără răutate: eram nenorocit de tot, dar El m'a mîntuit.
Întoarce-te, suflete, la odihna ta, căci Domnul ţi -a făcut bine.
Da, Tu mi-ai izbăvit sufletul dela moarte, ochii din lacrămi, şi picioarele de cădere.
Voi umbla înaintea Domnului, pe pămîntul celor vii.
Aveam dreptate cînd ziceam: ,,Sînt foarte nenorocit!``
În neliniştea mea, ziceam: ,,Orice om este înşelător.``
Cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă de mine?
Voi înălţa paharul izbăvirilor, şi voi chema Numele Domnului;
îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului, în faţa întregului Său popor.
Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiţi de El.
Ascultă-mă, Doamne, căci sînt robul Tău: robul Tău, fiul roabei Tale, şi Tu mi-ai desfăcut legăturile.
Îţi voi aduce o jertfă de mulţămire, şi voi chema Numele Domnului;
îmi voi împlini juruinţele făcute Domnului în faţa întregului Său popor,
în curţile Casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime! Lăudaţi pe Domnul!
PSALMUL 117
Lăudaţi pe Domnul, toate neamurile, lăudaţi -L, toate popoarele!
Căci mare este bunătatea Lui faţă de noi, şi credincioşia Lui ţine în veci. Lăudaţi pe Domnul!
PSALMUL 119
Ferice de cei fără prihană în calea lor, cari umblă întotdeauna după Legea Domnului!
Ferice de ceice păzesc poruncile Lui, cari -L caută din toată inima lor,
cari nu săvîrşesc nicio nelegiuire, şi umblă în căile Lui!
Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.
O, de ar ţinti căile mele la păzirea orînduirilor Tale!
Atunci nu voi roşi de ruşine, la vederea tuturor poruncilor Tale!
Te voi lăuda cu inimă neprihănită, cînd voi învăţa legile dreptăţii Tale.
Vreau să păzesc orînduirile Tale: nu mă părăsi de tot!
Cum îşi va ţinea tînărul curată cărarea? Îndreptîndu-se după Cuvîntul Tău.
Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat dela poruncile Tale.
Strîng Cuvîntul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!
Binecuvîntat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orînduirile Tale!
Cu buzele mele vestesc toate hotărîrile gurii Tale.
Cînd urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc'aş avea toate comorile.
Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi.
Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.
Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvîntul Tău!
Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!
Sînt un străin pe pămînt: nu-mi ascunde poruncile Tale!
Totdeauna mi se topeşte sufletul de dor după legile tale.
Tu mustri pe cei îngîmfaţi, pe blestemaţii aceştia, cari se rătăcesc de la poruncile Tale.
Ridică de peste mine ocara şi dispreţul! Căci păzesc învăţăturile Tale.
Să tot stea voevozii şi să vorbească împotriva mea: robul tău cugetă adînc la orînduirile Tale.
Învăţăturile Tale sînt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.
Sufletul meu este lipit de ţărînă: înviorează-mă, după făgăduinţa Ta!
Eu îmi istorisesc căile, şi Tu mă asculţi: învaţă-mă orînduirile Tale!
Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.
Îmi plînge sufletul de durere: ridică-mă după Cuvîntul Tău!
Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine, şi dă-mi îndurarea ta, ca să urmez Legea Ta!
Aleg calea adevărului, pun legile Tale supt ochii mei.
Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!
Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg.
Învaţă-mă, Doamne, calea orînduirilor Tale, ca s'o ţin pînă în sfîrşit!
Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s'o ţin din toată inima mea!
Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.
Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre cîştig!
Abate-mi ochii dela vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!
Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!
Depărtează dela mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sînt pline de bunătate.
Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!
Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mîntuirea Ta, după făgăduinţa Ta!
Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvîntul Tău.
Nu lua de tot din gura mea cuvîntul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.
Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.
Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.
Voi vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor, şi nu-mi va roşi obrazul.
Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.
Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale.
Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m'ai făcut să-mi pun nădejdea!
Aceasta este mîngîierea mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăş viaţă.
Nişte îngîmfaţi mi-aruncă batjocuri; totuş eu nu mă abat dela Legea Ta.
Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.
M'apucă o mînie aprinsă la vederea celor răi, cari părăsesc Legea Ta.
Orînduirile Tale sînt prilejul cîntărilor mele, în casa pribegiei mele.
Noaptea îmi aduc aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.
Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.
Partea mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.
Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după făgăduinţa Ta!
Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.
Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.
Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.
Mă scol la miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.
Sînt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine, şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.
Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învaţă-mă orînduirile Tale!
Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.
Învaţă-mă să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale.
Pînă ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvîntul Tău.
Tu eşti bun şi binefăcător: învaţă-mă orînduirile tale!
Nişte îngîmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.
Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfătez în Legea Ta.
Este spre binele meu că m'ai smerit, ca să învăţ orînduirile Tale.
Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decît o mie de lucruri de aur şi de argint.
Mîinile Tale m'au făcut, şi m'au întocmit; dă-mi pricepere, ca să învăţ poruncile Tale!
Cei ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sînt drepte: din credincioşie m'ai smerit.
Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mîngîierea, cum ai făgăduit robului Tău!
Să vină peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea Ta este desfătarea mea.
Să fie înfruntaţi îngîmfaţii cari mă asupresc fără temei! Căci eu mă gîndesc adînc la poruncile Tale.
Să se întoarcă la mine, cei ce se tem de Tine, şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!
Inima să-mi fie neîmpărţită în orînduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!
Îmi tînjeşte sufletul după mîntuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?``
Căci am ajuns ca un burduf pus în fum; totuş nu uit orînduirile Tale.
Care este numărul zilelor robului Tău? Cînd vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?
Nişte îngîmfaţi sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea ta.
Toate poruncile tale nu sînt decît credincioşie; ei mă prigonesc fără temei: ajută-mă!
Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.
Înviorează-mă după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!
Cuvîntul Tău, Doamne, dăinuieşte în veci în ceruri.
Credincioşia ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pămîntul, şi el rămîne tare.
După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sînt supuse.
Dacă n'ar fi fost Legea Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.
Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.
Al Tău sînt: mîntuieşte-mă! Căci caut poruncile Tale.
Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă; dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.
Văd că tot ce este desăvîrşit are margini: poruncile Tale însă sînt fără margini.
Cît de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea.
Poruncile Tale mă fac mai înţelept decît vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.
Sînt mai învăţat decît toţi învăţătorii mei, căci mă gîndesc la învăţăturile Tale.
Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile Tale.
Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvîntul Tău.
Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.
Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!
Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, deaceea urăsc orice cale a minciunii.
Cuvîntul Tău este o candelă pentru picioarele mele, şi o lumină pe cărarea mea.
Jur, -şi mă voi ţinea de jurămînt, -că voi păzi legile Tale cele drepte.
Sînt foarte amărît: înviorează-mă, Doamne, după Cuvîntul Tău!
Primeşte, Doamne, simţimintele pe cari le spune gura mea, şi învaţă-mă legile Tale!
Viaţa îmi este necurmat în primejdie, şi totuş nu uit Legea Ta.
Nişte răi îmi întind curse, dar eu nu mă rătăcesc dela poruncile Tale.
Învăţăturile Tale sînt moştenirea mea de veci, căci ele sînt bucuria inimii mele.
Îmi plec inima să împlinesc orînduirile Tale, totdeauna şi pînă la sfîrşit.
Urăsc pe oamenii nehotărîţi, dar iubesc Legea Ta.
Tu eşti adăpostul şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa Ta.
Depărtaţi-vă de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!
Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat, şi să mă veselesc neîncetat de orînduirile Tale!
Tu dispreţuieşti pe toţi ceice se depărtează de orînduirile Tale, căci înşelătoria lor este zădarnică.
Ca spuma iei pe toţi cei răi de pe pămînt: de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.
Mi se înfioară carnea de frica Ta, şi mă tem de judecăţile Tale.
Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!
Ia supt ocrotirea Ta binele robului Tău, şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngîmfaţi!
Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.
Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale.
Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta.
De aceea, eu iubesc poruncile Tale, mai mult de cît aurul, da, mai mult decît aurul curat:
De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, şi urăsc orice cale a minciunii.
Învăţăturile Tale sînt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu.
Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.
Deschid gura şi oftez, căci sînt lacom după poruncile Tale.
Întoarce-Ţi Faţa spre mine, şi ai milă de mine, după obiceiul Tău faţă de ceice iubesc Numele Tău!
Întăreşte-mi paşii în Cuvîntul Tău, şi nu lăsa nici o nelegiuire să stăpînească peste mine!
Izbăveşte-mă de asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!
Fă să strălucească Faţa Ta peste robul Tău, şi învaţă-mă orînduirile Tale!
Ochii îmi varsă şiroaie de ape, pentrucă Legea Ta nu este păzită.
Tu eşti drept, Doamne, şi judecăţile Tale sînt fără prihană.
Tu Îţi întemeiezi învăţăturile pe dreptate, şi pe cea mai mare credincioşie.
Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale.
Cuvîntul Tău este cu totul încercat, şi robul Tău îl iubeşte.
Sînt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.
Dreptatea Ta este o dreptate vecinică, şi Legea Ta este adevărul.
Necazul şi strîmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sînt desfătarea mea.
Învăţăturile Tale sînt drepte pe vecie: dă-mi pricepere, ca să trăiesc!
Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orînduirile Tale.
Te chem: mîntuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!
O iau înaintea zorilor şi strig; nădăjduiesc în făgăduinţele Tale.
O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.
Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta: înviorează-mă, Doamne, după judecata ta!
Se apropie ceice urmăresc mişelia, şi se depărtează de Legea Ta.
Dar Tu eşti aproape, Doamne, şi toate poruncile Tale sînt adevărul.
De multă vreme ştiu din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru totdeauna.
Vezi-mi ticăloşia, şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta.
Apără-mi pricina, şi răscumpără-mă, înviorează-mă după făgăduinţa Ta.
Mîntuirea este departe de cei răi, căci ei nu caută orînduirile Tale.
Mari sînt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă după judecăţile Tale!
Mulţi sînt prigonitorii şi protivnicii mei, dar nu mă depărtez de învăţăturile Tale.
Văd cu scîrbă pe cei necredincioşi Ţie, cari nu păzesc Cuvîntul Tău.
Vezi cît de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă, Doamne, după bunătatea Ta!
Temelia Cuvîntului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sînt vecinice.
Nişte voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decît de cuvintele Tale.
Mă bucur de Cuvîntul Tău, ca cel ce găseşte o mare pradă.
Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.
De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.
Multă pace au ceice iubesc Legea Ta, şi nu li se întîmplă nicio nenorocire.
Eu nădăjduiesc în mîntuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.
Sufletul meu ţine învăţăturile Tale, şi le iubesc mult de tot!
Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci toate căile mele sînt înaintea Ta.
Să ajungă strigătul meu pînă la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere, după făgăduinţa Ta.
Să ajungă cererea mea pînă la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!
Buzele mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orînduirile Tale!
Să cînte limba mea Cuvîntul Tău, căci toate poruncile Tale sînt drepte!
Mîna Ta să-mi fie într'ajutor, căci am ales poruncile Tale.
Suspin după mîntuirea Ta, Doamne, şi Legea Ta este desfătarea mea.
Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijinească!
Rătăcesc ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale.
PSALMUL 120
(O cîntare a treptelor.) Către Domnul strig în strîmtorarea mea, şi El m'ascultă.
Doamne, scapă-mi sufletul de buza mincinoasă, de limba înşelătoare!
Ce-ţi dă El ţie, ce-ţi aduce El ţie, limbă înşelătoare!
Săgeţi ascuţite de războinic, cu cărbuni aprinşi de ieniper.
Vai de mine că locuiesc la Meşec, că locuiesc în corturile Chedarului!
Destul mi -a locuit sufletul lîngă cei ce urăsc pacea.
Eu sînt pentru pace; dar deîndată ce vorbesc eu, ei sînt pentru război.
PSALMUL 121
(O cîntare a treptelor.) Îmi ridic ochii spre munţi... De unde-mi va veni ajutorul?
Ajutorul îmi vine dela Domnul, care a făcut cerurile şi pămîntul.
Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel ce te păzeşte, nu va dormita.
Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzeşte pe Israel.
Domnul este Păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mîna ta cea dreaptă.
De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea.
Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul.
Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi pînă în veac.
PSALMUL 122
(O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) Mă bucur cînd mi se zice; ,,Haidem la Casa Domnului!``
Picioarele mi se opresc în porţile tale, Ierusalime!
Ierusalime, tu eşti zidit ca o cetate făcută dintr'o bucată!
Acolo se suie seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui Israel, ca să laude Numele Domnului.
Căci acolo sînt scaunele de domnie pentru judecată, scaunele de domnie ale casei lui David.
Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului! Cei ce te iubesc, să se bucure de odihnă.
Pacea să fie între zidurile tale, şi liniştea în casele tale domneşti!
Din pricina fraţilor şi prietenilor mei, doresc pacea în sînul tău.
Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului nostru. fac urări pentru fericirea ta.
PSALMUL 123
(O cîntare a treptelor.) La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuieşti în ceruri.
Cum se uită ochii robilor la mîna stăpînilor lor, şi ochii roabei la mîna stăpînei ei, aşa se uită ochii noştri la Domnul, Dumnezeul nostru, pînă va avea milă de noi.
Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi, căci sîntem sătui de dispreţ;
ne este sătul sufletul de batjocurile celor îngîmfaţi, de dispreţul celor trufaşi.
PSALMUL 124
(O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) De n'ar fi fost Domnul de partea noastră, -să spună Israel acum! -
de n'ar fi fost Domnul de partea noastră, cînd s'au ridicat oamenii împotriva noastră,
ne-ar fi înghiţit de vii, cînd li s'a aprins mînia împotriva noastră;
ne-ar fi înecat apele, ar fi trecut rîurile peste sufletul nostru;
ar fi trecut peste sufletul nostru valurile năpraznice.
Binecuvîntat să fie Domnul, care nu ne -a dat pradă dinţilor lor!
Sufletul ne -a scăpat ca pasărea din laţul păsărarului; laţul s'a rupt, şi noi am scăpat.
Ajutorul nostru este în Numele Domnului, care a făcut cerurile şi pămîntul.
PSALMUL 125
(O cîntare a treptelor.) Cei ce se încred în Domnul sînt ca muntele Sionului, care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie.
Cum este înconjurat Ierusalimului de munţi, aşa înconjoară Domnul pe poporul Său, deacum şi pînă în veac.
Căci toiagul de cîrmuire al răutăţii nu va rămînea pe moştenirea celor neprihăniţi, pentru ca cei neprihăniţi să nu întindă mînile spre nelegiuire.
Doamne, varsă-Ţi binefacerile peste cei buni, şi peste cei cu inima fără prihană!
Dar pe ceice apucă pe căi lăturalnice, să -i nimicească Domnul împreună cu cei ce fac rău! Pacea să fie peste Israel!
PSALMUL 126
(O cîntare a treptelor.) Cînd a adus Domnul înapoi pe prinşii de război ai Sionului, parcă visam.
Atunci gura ne era plină de strigăte de bucurie, şi limba de cîntări de veselie. Atunci se spunea printre neamuri: ,,Domnul a făcut mari lucruri pentru ei!``
Da, Domnul a făcut mari lucruri pentru noi, şi deaceea sîntem plini de bucurie.
Doamne, adu înapoi pe prinşii noştri de război, ca pe nişte rîuri în partea de miază zi!
Cei ce samănă cu lăcrămi, vor secera cu cîntări de veselie.
Cel ce umblă plîngînd, cînd aruncă sămînţa, se întoarce cu veselie, cînd îşi strînge snopii.
PSALMUL 127
(O cîntare a treptelor. Un psalm al lui Solomon.) Dacă nu zideşte Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc; dacă nu păzeşte Domnul o cetate, degeaba veghează cel ce o păzeşte.
Degeaba vă sculaţi de dimineaţă şi vă culcaţi tîrziu, ca să mîncaţi o pîne cîştigată cu durere; căci prea iubiţilor Lui El le dă pîne ca în somn.
Iată, fiii sînt o moştenire dela Domnul, rodul pîntecelui este o răsplată dată de El.
Ca săgeţile în mîna unui războinic, aşa sînt fiii făcuţi la tinereţă.
Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei! Căci ei nu vor rămînea de ruşine, cînd vor vorbi cu vrăjmaşii lor la poartă.
PSALMUL 128
(O cîntare a treptelor.) Ferice de oricine se teme de Domnul, şi umblă pe căile Lui!
Căci atunci te bucuri de lucrul mînilor tale, eşti fericit, şi-ţi merge bine.
Nevastă-ta este ca o viţă roditoare înlăuntrul casei tale; copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împrejurul mesei tale.
Aşa este binecuvîntat omul care se teme de Domnul.
Să te binecuvînteze Domnul din Sion, să vezi fericirea Ierusalimului, în toate zilele vieţii tale,
şi să vezi pe copiii copiilor tăi! Pacea să fie peste Israel!
CITIRE DIN SFÂNTA EVANGHELIE DUPĂ SFÂNTUL LUCA (4,38-41)
Dupăce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari, şi L-au rugat pentru ea.
El S'a plecat spre ea, a certat frigurile, şi au lăsat -o frigurile. Ea s'a sculat îndată, şi a început să le slujească.
La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boale, îi aduceau la El. El Îşi punea mînile peste fiecare din ei, şi -i vindeca.
Din mulţi ieşeau şi draci, cari strigau şi ziceau: ,,Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.`` Dar El îi mustra, şi nu -i lăsa să vorbească, pentrucă ştiau că El este Hristosul.
Tenoo oasht emmok o piekhristos nem pekyot en aghathos nem pi epnevma ethowab je akee ak soati emmon nai nan
Ne închinăm Ție, Hristoase, împreună cu Tatăl Tău cel bun și cu Duhul Sfânt, căci ai venit și ne-ai mântuit.
1. Dacă dreptul cu anevoie se mântuiește, unde mă voi arăta eu, păcătosul? Povara și arșița zilei nu le-am răbdat din pricina slăbiciunii firii mele. Ci Tu, Dumnezeule milostive, numără-mă cu cei ai ceasului al unsprezecelea. Că, iată, în fărădelegi am fost zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Pentru aceasta nu îndrăznesc a-mi ridica ochii spre cer; ci nădăjduiesc în mulțimea milei Tale și a iubirii Tale de oameni, strigând și zicând: „Dumnezeule, iartă-mă pe mine, păcătosul, și miluiește-mă”.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
2. Grăbește, Mântuitorule, să-mi deschizi sânurile părintești, că mi-am cheltuit viața în desfătări și pofte și ziua a trecut de la mine și s-a dus. Pentru aceasta acum mă bizuiesc pe bogăția îndurărilor Tale nesfârșite. Deci nu părăsi inima cea smerită care are nevoie de mila Ta, căci către Tine strig, Doamne, cu umilință: „Părinte, am greșit la cer și înaintea Ta și nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul Tău; fă-mă ca pe unul din argații Tăi”.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
3. Toată fărădelegea am făcut-o cu pricepere și cu osârdie și tot păcatul l-am lucrat cu râvnă și cu sârguință și de tot chinul și judecata sunt vrednic. Ci pregătește-mi căile pocăinței, Stăpână, Fecioară; căci la tine alerg și prin tine caut mijlocire și pe tine te chem în ajutor, ca să nu fiu rușinat. Iar când sufletul meu se va despărți de trup, fii cu mine și risipește sfatul vrăjmașilor și închide porțile iadului, ca să nu înghită sufletul meu, tu, Mireasă fără prihană a Adevăratului Mire.
Apoi cel ce se roagă zice:
Doamne, auzi-ne și miluiește-ne și ne iartă păcatele noastre. Amin.
(Doamne, miluiește) de 41 de ori
Dezlegarea
Îți mulțumim, Împăratul nostru Îndurat, pentru că ne-ai învrednicit să trecem această zi în pace și ne-ai adus la seară aducând mulțumire, și ne-ai învrednicit să vedem lumina serii. Dumnezeule, primește această preamărire a noastră care s-a adus acum și ne izbăvește de uneltirile potrivnicului și nimicește toate curselor lui întinse asupra noastră. Dă-ne în noaptea ce vine liniște fără durere, fără tulburare, fără osteneală și fără nălucire, ca să o trecem iarăși în pace și în curăție; și să ne sculăm la laude și rugăciuni, totdeauna și pretutindeni, slăvind Numele Tău cel sfânt în toate, împreună cu Tatăl cel necuprins și fără de început și cu Duhul Sfânt, de viață Făcătorul, Cel de o ființă cu Tine, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ectenie rostită la sfârșitul fiecărui ceas
Miluiește-ne, Dumnezeule, apoi miluiește-ne. Tu, Cel ce în toată vremea și în tot ceasul, în cer și pe pământ, ești închinat și slăvit, Hristoase, Dumnezeul nostru cel bun, îndelung-răbdător, mult-milostiv și îndurat, Care iubești pe cei drepți și miluiești pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu; Care nu voiești moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; Care chemi pe toți la mântuire pentru făgăduința bunătăților ce vor să fie.
Doamne, primește în ceasul acesta și în tot ceasul cererile noastre; îndreptează viața noastră; îndrumă-ne să lucrăm poruncile Tale; sfințește sufletele noastre; curățește trupurile noastre; îndreaptă cugetele noastre; curățește gândurile noastre; tămăduiește bolile noastre și iartă păcatele noastre; și ne izbăvește de tot necazul rău și de durerea inimii. Înconjoară-ne cu sfinții Tăi îngeri, ca prin oștirea lor să fim păziți și povățuiți, pentru a ajunge la unitatea credinței și la cunoașterea slavei Tale celei neapropiate și necuprinse, că binecuvântat ești în veci. Amin.
Dumnezeule, fă-ne vrednici să zicem cu mulțumire: Tatăl nostru, Care ești în ceruri...