TSK · 2 Petru 2:14

Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,

Nu pofti frumusețea ei în inima ta nici să nu te prindă cu pleoapele ei.

Fiindcă sabia mea va fi îmbăiată, în cer; iată, va coborî asupra Idumeei şi asupra poporului blestemului meu, la judecată.

Poate etiopianul să își schimbe pielea, sau leopardul petele lui? [Atunci ]ați putea să faceți bine, și voi care sunteți obișnuiți să faceți rău.

Pui de vipere, cum puteți spune lucruri bune, fiind răi? Fiindcă din abundența inimii vorbește gura.

Apoi va spune și celor de la stânga: Plecați de la mine, blestemaților, în focul veșnic, pregătit pentru diavol și îngerii lui;

Cum puteți crede voi care primiți onoare unii de la alții și nu căutați onoarea care [vine] doar de la Dumnezeu?

Fiindcă trebuie să fie și erezii printre voi, ca să fie arătați printre voi cei aprobați.

Ca să nu mai fim copii, aruncați încoace și încolo și purtați de fiecare vânt de doctrină prin șiretlicul oamenilor [și] prin viclenie iscusită, prin care pândesc să înșele;

Un om șovăitor [este] nestatornic în toate căile lui.

Căci [ei], vorbind [cuvinte] umflate ale deșertăciunii, seduc prin poftele cărnii, [prin] [multă] desfrânare, pe cei ce, într-adevăr, au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire.

Pentru că tot ce [este] în lume, pofta cărnii și pofta ochilor și lăudăroșia vieții, nu este din Tatăl, ci este din lume.

Și a fost aruncat afară dragonul cel mare, acel șarpe bătrân, numit Diavolul și Satan, care înșală întreaga lume; a fost aruncat pe pământ și îngerii lui au fost aruncați cu el.