Fidela / Proverbe / Chapter 14
Fidela · chapter 14
1 F iecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar [cel ce] [este] pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 În gura celui nebun [este] un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Unde nu [sunt] boi, ieslea [este] curată; dar mult câștig [este] prin tăria boului.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu [o găsește], dar cunoașterea [este] ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești [în el] buzele cunoașterii.
8 Înțelepciunea celui chibzuit [este] să cunoască [propria] sa cale, dar nechibzuința proștilor [este] înșelăciune.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți [este] favoare.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei [sunt] căile morții.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii [este] întristare.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun [va fi] [umplut] din el însuși.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar [omul] chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 Un [om] înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 [Cel care] repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât [de alții].
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat [are] mulți prieteni.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit [este].
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr [vor fi] cu cei ce plănuiesc binele.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor [duce] numai la lipsă.
24 Coroana celor înțelepți [este] bogăția lor, [dar] nechibzuința proștilor [este] nechibzuință.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un [martor] înșelător vântură minciuni.
26 În teama de DOMNUL [este] încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 Teama de DOMNUL [este ]un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 În mulțimea poporului [stă] onoarea împăratului, dar în lipsa poporului[ este] nimicirea prințului.
29 [Cel] încet la furie [este omul ]unei mari înțelegeri, dar [cel] al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 O inimă sănătoasă [este] viața cărnii, dar invidia [este] putregaiul oaselor.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar [ce este ]în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul [este] ocară pentru orice popor.
35 Favoarea împăratului [este] [îndreptată] spre un servitor înțelept, dar furia lui este [împotriva] celui ce aduce rușinea.