TSK · Isaia 38:14

Pune-Te singur zălog pentru mine înaintea Ta; altfel, cine ar putea răspunde pentru mine?

Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.

Mi se topesc ochii după făgăduinţa Ta, şi zic: ,,Cînd mă vei mîngîia?``

(O cîntare a treptelor.) La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuieşti în ceruri.

Mormăim cu toţii ca nişte urşi, ne văităm ca nişte porumbei, aşteptăm izbăvirea, şi nu este, aşteptăm mîntuirea, şi ea este departe de noi.

Fugarii lor, cînd scapă, stau pe munţi, ca nişte porumbei ai văilor, văitîndu-se toţi, fiecare de nelegiuirea lui.

Ninive era odinioară ca un iaz plin. de apă... Dar iată -i că fug!... ,,Staţi! Staţi! Opriţi-vă!... Dar nici unul nu se întoarce...``