TSK · Iov 14:2

Căci noi sîntem de ieri, şi nu ştim nimic, zilele noastre pe pămînt nu sînt decît o umbră. -

Acum, Doamne, ce mai pot nădăjdui eu? În Tine îmi este nădejdea

înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

Cel fără prihană înverzeşte ca finicul, şi creşte ca cedrul din Liban.

Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.

Omul! zilele lui sînt ca iarba, şi înfloreşte ca floarea de pe cîmp.

Dar cel rău, nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n'are frică de Dumnezeu.

Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.

Căci orice făptură este ca iarba, şi toată slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usucă şi floarea cade jos,