TSK · Iov 27:19

Ochiul, care mă priveşte, nu mă va mai privi; ochiul tău mă va căuta, şi nu voi mai fi.

Dar omul cînd moare, rămîne întins; omul, cînd îşi dă sufletul, unde mai este?

biruinţa celor răi a fost scurtă, şi bucuria nelegiuitului numai de o clipă?

Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

S'au ridicat; şi într'o clipă nu mai sînt, cad, mor ca toţi oamenii, sînt tăiaţi ca spicele coapte.

Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin verde sau uscat, îl va lua vîrtejul.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Le vor întinde în faţa soarelui, în faţa lunii, şi în faţa întregei oştiri a cerurilor, pe cari i-au iubit ei, cărora le-au slujit, pe cari i-au urmat, pe cari i-au căutat şi înaintea cărora s'au închinat. Nu le vor mai strînge, nici nu le vor mai îngropa, şi se vor face gunoi pe pămînt.

Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut!