TSK · Psalmi 143:7

Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit, şi nu-Şi ascunde Faţa de el, ci îl ascultă cînd strigă către El.

(Un psalm al lui David.) Doamne, către Tine strig. Stînca mea! Nu rămînea surd la glasul meu, ca nu cumva, dacă Te vei depărta fără să-mi răspunzi, să ajung ca cei ce se pogoară în groapă.

Eu sînt sărac şi lipsit, dar Domnul Se gîndeşte la mine. Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu: nu zăbovi, Dumnezeule!

şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbeşte de m'ascultă!

Eu sînt sărac şi lipsit: grăbeşte să-mi ajuţi, Dumnezeule. Tu eşti ajutorul şi Izbăvitorul meu: Doamne, nu zăbovi!

Sufletul meu suspină şi tînjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu!

Oare pentru morţi faci Tu minuni? Sau se scoală morţii să Te laude? -

O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

Căci nu locuinţa morţilor Te laudă, nu moartea Te măreşte, şi cei ce s'au pogorît în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioşia Ta.

oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor cari se vor întîmpla pe pămînt; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.