Fidela / 1 Samuel / الأصحاح 17
Fidela · الأصحاح 17
1 Ș i filistenii și-au adunat armatele pentru bătălie și s-au adunat la Soco, care [aparține ]lui Iuda, și și-au înălțat corturile între Soco și Azeca, în Efes-Damim.
2 Și Saul și bărbații lui Israel s-au strâns și și-au înălțat corturile lângă valea Elah și s-au desfășurat pentru bătălie împotriva filistenilor.
3 Și filistenii stăteau pe un munte într-o parte și Israel stătea pe un munte în cealaltă parte; și [era] o vale între ei.
4 Și a ieșit un luptător din tabăra filistenilor, pe nume Goliat, din Gat, a cărui înălțime [era] de șase coți și o palmă.
5 Și [avea] un coif de aramă pe capul său și [era] înarmat cu o haină de zale; și greutatea hainei [era] de cinci mii de șekeli de aramă.
6 Și [avea] gambiere de aramă peste [fluierele] picioarelor sale și un scut de aramă între umerii săi.
7 Și mânerul suliței sale [era] ca bârna unui țesător și capul suliței sale [cântărea] șase sute de șekeli de fier; și purtătorul scutului său mergea înaintea lui.
8 Și el a stat în picioare și a strigat către armatele lui Israel și le-a spus: De ce ați ieșit să vă desfășurați de bătălie? Nu [sunt] eu filistean și voi servitorii lui Saul? Alegeți-vă un om pentru voi și să coboare la mine.
9 Dacă este în stare să se lupte cu mine și să mă ucidă, atunci noi vom fi servitorii voștri; dar dacă îl înving și îl ucid, atunci voi să fiți servitorii noștri și să ne serviți.
10 Și filisteanul a spus: Ocărăsc armatele lui Israel în această zi; dați-mi un om, ca să ne luptăm.
11 Când Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, s-au descurajat și s-au înfricoșat foarte mult.
12 ¶ Și David [era] fiul acelui efratit din Betleem-Iuda, al cărui nume [era] Isai; și el avea opt fii; și bărbatul era considerat printre oameni [ca ]un bătrân[ ]în zilele lui Saul.
13 [Și] cei trei fii mai mari ai lui Isai au mers și l-au urmat pe Saul la bătălie; și numele celor trei fii ai săi care au mers la bătălie [erau]: Eliab, întâiul născut, și următorul după el, Abinadab, și al treilea, Șama.
14 Și David [era] cel mai tânăr și cei trei mai mari l-au urmat pe Saul.
15 Dar David a mers și s-a întors de la Saul ca să pască oile tatălui său în Betleem.
16 Și filisteanul se apropia dimineața și seara; și s-a înfățișat patruzeci de zile.
17 Și Isai i-a spus lui David, fiul său: Ia acum pentru frații tăi o efă din aceste [grâne ]prăjite și aceste zece pâini și aleargă în tabără la frații tăi;
18 Și du aceste zece cașuri căpeteniei peste mie și uită-te cum se comportă frații tăi și ia un semn de la ei.
19 Și Saul și ei și toți bărbații lui Israel [erau ]în valea Elah, luptându-se cu filistenii.
20 Și David s-a sculat dis-de dimineață și a lăsat oile cu un păzitor și [și]-a luat [sarcina ]și a mers, precum Isai îi poruncise; și a ajuns la șanț [de apărare], în timp ce oștirea ieșea la bătălie și striga de bătălie.
21 Fiindcă israeliții și filistenii se desfășuraseră de bătălie, armată contra armată.
22 Și David și-a lăsat bagajul în mâna celui care păzea bagajele și a alergat la armată și a venit și a salutat pe frații săi.
23 Și pe când el vorbea cu ei, iată, s-a urcat din armatele filistenilor luptătorul, filisteanul din Gat, pe nume Goliat, și a vorbit cu aceleași cuvinte; și David [le]-a auzit.
24 Și toți bărbații lui Israel, când l-au văzut pe bărbatul [acela], au fugit din fața lui și s-au temut foarte mult.
25 Și bărbații lui Israel au spus: Ați văzut pe acest bărbat care s-a urcat? Cu siguranță pentru a ocărî pe Israel s-a urcat; și [așa] va fi, [că] pe bărbatul care îl ucide, împăratul îl va îmbogăți cu mari bogății; și îi va da pe fiica sa și va face liberă casa tatălui său în Israel.
26 Și David a vorbit bărbaților care stăteau lângă el, spunând: Ce se va face omului care va ucide pe acest filistean și va îndepărta ocara de la Israel? Pentru că cine [este] acest filistean necircumcis, ca să ocărească armatele Dumnezeului cel viu?
27 Și poporul i-a răspuns în acest fel, zicând: Astfel se va face omului care îl ucide.
28 Și Eliab, fratele său cel mai mare, a auzit când el a vorbit cu bărbații [aceia];[ ]și mânia lui Eliab s-a aprins împotriva lui David și a spus: De ce ai coborât tu aici? Și cu cine ai lăsat acele puține oi în pustie? Cunosc mândria ta și răutatea inimii tale, pentru că ai coborât să vezi bătălia.
29 Și David a spus: Ce am făcut acum? Nu [este acesta] un motiv [destul de bun]?
30 Și s-a întors de la el către un altul și a vorbit la fel; și poporul i-a răspuns din nou ca întâia dată.
31 ¶ Și când cuvintele pe care le-a vorbit David au fost auzite, ei [le]-au repetat înaintea lui Saul; și el a trimis după el.
32 Și David i-a spus lui Saul: Să nu tremure inima nimănui din cauza lui; servitorul tău va merge și va lupta cu acest filistean.
33 Și Saul i-a spus lui David: Tu nu ești în stare să mergi împotriva acestui filistean ca să lupți cu el, căci nu ești [decât ]un tânăr și el un bărbat de război din tinerețea lui.
34 Și David i-a spus lui Saul: Servitorul tău păzea oile tatălui său și au venit un leu și un urs și au luat un miel din turmă;
35 Și am ieșit după el și l-am lovit și [l]-am eliberat din gura lui; și, când s-a ridicat împotriva mea, [l]-am apucat de barbă și l-am lovit și l-am ucis.
36 Servitorul tău a ucis și pe leu și pe urs; și acest filistean necircumcis va fi ca unul dintre ei, pentru că a ocărât armatele Dumnezeului cel viu.
37 Și David a mai spus: DOMNUL, care m-a eliberat din laba leului și din laba ursului, el mă va elibera din mâna acestui filistean. Și Saul i-a spus lui David: Du-te și DOMNUL fie cu tine.
38 Și Saul l-a îmbrăcat pe David cu armura sa și i-a pus un coif de aramă pe cap; de asemenea l-a îmbrăcat cu o haină de zale.
39 Și David și-a încins sabia peste armura sa și a încercat să meargă, pentru că nu [le ]încercase. Și David i-a spus lui Saul: Nu pot să merg cu acestea, pentru că [niciodată ]nu [le]-am încercat. Și David le-a luat de pe el.
40 ¶ Și și-a luat toiagul în mână și și-a ales cinci pietre netede din pârâu și le-a pus în sacul de păstor pe care îl avea, în traistă, și praștia lui [era] în mâna lui; și s-a apropiat de filistean.
41 Și filisteanul a înaintat și s-a apropiat de David; și omul care purta scutul [mergea] înaintea lui.
42 Și când filisteanul s-a uitat și l-a văzut pe David, l-a disprețuit, pentru că era [doar ]un tânăr și rumen și cu o înfățișare frumoasă.
43 Și filisteanul i-a spus lui David: [Sunt] eu câine, de vii la mine cu toiege? Și filisteanul l-a blestemat pe David pe dumnezeii săi.
44 Și filisteanul i-a spus lui David: Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului.
45 Atunci David a spus filisteanului: Tu vii la mine cu o sabie și cu o suliță și cu un scut; dar eu vin la tine în numele DOMNULUI oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe care l-ai ocărât.
46 În această zi DOMNUL te va da în mâna mea și te voi lovi și îți voi lua capul; și voi da astăzi trupurile moarte ale oștirii filistenilor păsărilor cerului și fiarelor sălbatice ale pământului; și tot pământul va cunoaște că este un Dumnezeu în Israel.
47 Și toată această adunare va cunoaște că DOMNUL salvează nu cu sabie, nici cu suliță, pentru că bătălia [este] a DOMNULUI și el vă va da în mâinile noastre.
48 ¶ Și s-a întâmplat, după ce filisteanul s-a ridicat și a înaintat și s-a apropiat să îl întâlnească pe David, că David s-a grăbit și a alergat spre armată să îl întâlnească pe filistean.
49 Și David și-a pus mâna în sac și a luat de acolo o piatră și a tras-o cu praștia; și l-a lovit pe filistean în frunte, încât piatra s-a înfipt în fruntea lui; și el a căzut cu fața la pământ.
50 Astfel David l-a învins pe filistean cu o praștie și cu o piatră și l-a lovit pe filistean și l-a ucis; dar nu [era] nicio sabie în mâna lui David.
51 De aceea David a alergat și a stat în picioare pe filistean și i-a luat sabia și i-a scos-o din teacă și l-a ucis și i-a tăiat capul cu ea. Și când filistenii au văzut că luptătorul lor era mort, au fugit.
52 Și bărbații lui Israel și ai lui Iuda s-au ridicat și au strigat și i-au urmărit pe filisteni până în vale și până la porțile Ecronului. Și răniții filistenilor au căzut pe calea spre Șaaraim, chiar până la Gat și până la Ecron.
53 Și copiii lui Israel s-au întors de la urmărirea filistenilor și le-au prădat corturile.
54 Și David a luat capul filisteanului și l-a adus la Ierusalim; dar armura sa a pus-o în cortul său.
55 Și când Saul l-a văzut pe David că iese împotriva filisteanului, a spus lui Abner, căpetenia oștirii: Abner, al cui fiu [este] tânărul acesta? Și Abner a spus: [Precum] sufletul tău trăiește, o împărate, nu pot să spun.
56 Și împăratul a spus: Întreabă al cui fiu [este] tânărul.
57 Și pe când David se întorcea de la măcelul filisteanului, Abner l-a luat și l-a adus înaintea lui Saul cu capul filisteanului în mâna lui.
58 Și Saul i-a spus: Al cui fiu [ești ]tu, tinere? Și David a răspuns: Eu [sunt] fiul servitorului tău Isai betleemitul.