TSK · Ecclesiast 5:2

Iar el i-a spus: Să nu se mânie Domnul şi voi vorbi: De ar fi cumva treizeci găsiţi acolo. Iar el a spus: Nu voi face [aceasta], dacă găsesc treizeci acolo.

Şi Iacob a făcut o promisiune, spunând: Dacă Dumnezeu va fi cu mine şi mă va ţine pe această cale pe care merg şi îmi va da pâine să mănânc şi haine să îmbrac,

Sau dacă un suflet jură, rostind cu buzele să facă rău, sau să facă bine, orice rostește[ ]un om, cu jurământ[ și] aceasta este ascunsă de el; când va ști, să fie vinovat într-una din acestea.

Și Iefta a făcut o promisiune DOMNULUI și a spus: Dacă vei da negreșit pe copiii lui Amon în mâinile mele,

Dar Dumnezeul nostru este în ceruri, el a făcut tot ce i-a plăcut.

[Este] o cursă pentru omul [care] mănâncă [ceea ce] [este] sfânt și după promisiuni face cercetare.

Căci în mulțimea viselor și în multe cuvinte [sunt] de asemenea [multe] deșertăciuni; dar teme-te de Dumnezeu.

Începutul cuvintelor gurii sale [este] prostie, și sfârșitul vorbirii sale [este] nebunie răutăcioasă.

Iar când vă rugați, nu folosiți repetiții deșarte, ca păgânii; fiindcă [ei] gândesc că pentru multa lor vorbire vor fi ascultați.

Și i-a jurat: Orice îmi vei cere, îți voi da, până la jumătate din împărăția mea.