Geneza 31

1 ♥ 📝 Ş i a auzit cuvintele fiilor lui Laban, spunând: Iacob a luat tot ce [era] al tatălui nostru; şi din [ceea] ce [era] al tatălui nostru el a dobândit toată această glorie.

2 ♥ 📝 Şi Iacob a privit înfăţişarea lui Laban şi, iată, aceasta nu mai [era] faţă de el ca înainte.

3 ♥ 📝 Şi DOMNUL i-a spus lui Iacob: Întoarce-te în ţara părinţilor tăi şi la rudele tale; şi eu voi fi cu tine.

4 ♥ 📝 Şi Iacob a trimis şi a chemat pe Rahela şi Leea la câmp, la turma sa,

5 ♥ 📝 Şi le-a spus: Văd înfăţişarea tatălui vostru, că aceasta nu mai [este] faţă de mine ca înainte; dar Dumnezeul părinţilor mei a fost cu mine.

6 ♥ 📝 Şi voi ştiţi că eu, cu toată puterea mea, am servit pe tatăl vostru.

7 ♥ 📝 Şi tatăl vostru m-a înşelat şi a schimbat plăţile mele de zece ori; dar Dumnezeu nu i-a permis să mă vatăme.

8 ♥ 📝 Dacă el a spus astfel: Cele pestriţe vor fi plăţile tale; atunci toate vitele au născut pestriţe; şi dacă el a spus astfel: Cele vărgate vor fi plata ta; atunci toate vitele au născut vărgate.

9 ♥ 📝 Astfel Dumnezeu a luat vitele tatălui vostru şi mi [le]-a dat mie.

10 ♥ 📝 Şi s-a întâmplat în acel timp, când vitele zămisleau, că mi-am ridicat ochii şi am văzut într-un vis şi, iată, berbecii care săreau pe oi [erau] vărgaţi, pestriţi şi bălţaţi.

11 ♥ 📝 Şi îngerul lui Dumnezeu mi-a vorbit într-un vis, [spunând]: Iacob; iar eu am spus: Iată-mă.

12 ♥ 📝 Şi a spus: Ridică-ţi acum ochii şi vezi, toţi berbecii care sar pe vite [sunt] vărgaţi, pestriţi şi bălţaţi, pentru că am văzut tot ceea ce Laban îţi face.

13 ♥ 📝 Eu sunt Dumnezeul din Betel, unde ai uns stâlpul [şi] unde mi-ai făcut o promisiune; acum ridică-te, ieşi din această ţară şi întoarce-te în ţara rudelor tale.

14 ♥ 📝 Şi Rahela şi Leea au răspuns şi i-au zis: [Este] totuşi vreo parte sau moştenire pentru noi în casa tatălui nostru?

15 ♥ 📝 Nu suntem socotite de el ca străine? Căci ne-a vândut şi ne-a mâncat în întregime şi banii.

16 ♥ 📝 Pentru că toată bogăţia pe care Dumnezeu a luat-o de la tatăl nostru [este] a noastră şi a copiilor noştri, acum aşadar, fă orice ţi-a spus Dumnezeu.

17 ♥ 📝 ¶ Atunci Iacob s-a ridicat şi a aşezat pe fiii săi şi pe soţiile sale pe cămile;

18 ♥ 📝 Şi a dus toate vitele sale şi toate bunurile sale pe care le dobândise, vitele agoniselii sale, pe care le dobândise în Padanaram, pentru a merge la Isaac, tatăl său, în ţara lui Canaan.

19 ♥ 📝 Şi Laban s-a dus să-şi tundă oile şi Rahela furase idolii care [erau] ai tatălui ei.

20 ♥ 📝 Şi Iacob s-a furişat pe neştiute de la Laban sirianul, în aceea că nu i-a spus că a fugit.

21 ♥ 📝 Aşa că a fugit cu tot ce a avut; şi s-a ridicat şi a trecut dincolo de râu şi el şi-a îndreptat faţa [spre] muntele Galaad.

22 ♥ 📝 Şi în a treia zi i s-a spus lui Laban că Iacob fugise.

23 ♥ 📝 Şi a luat pe fraţii săi cu el şi l-a urmărit şapte zile de călătorie; şi l-au ajuns în muntele Galaad.

24 ♥ 📝 Şi Dumnezeu a venit la Laban sirianul într-un vis, noaptea, şi i-a spus: Ia seamă să nu vorbeşti lui Iacob nici bine nici rău.

25 ♥ 📝 ¶ Atunci Laban a ajuns pe Iacob. Şi Iacob şi-a ridicat cortul în munte şi Laban, cu fraţii săi, şi [l]-au ridicat în muntele Galaad.

26 ♥ 📝 Şi Laban i-a spus lui Iacob: Ce ai făcut, că te-ai furişat pe neştiute de la mine şi ai dus pe fiicele mele ca pe captivi [luaţi] cu sabia?

27 ♥ 📝 Pentru ce ai fugit în secret şi te-ai furişat de la mine; şi nu mi-ai spus, ca să te fi trimis cu bucurie şi cu cântece, cu tamburină şi cu harpă?

28 ♥ 📝 Şi nu m-ai lăsat să sărut pe fiii mei şi pe fiicele mele? Acum ai lucrat prosteşte făcând [astfel].

29 ♥ 📝 Este în puterea mâinii mele să îţi fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi-noapte, spunând: Ia seamă să nu vorbeşti lui Iacob nici bine nici rău.

30 ♥ 📝 Şi acum, [deşi] ai dori să fii plecat, pentru că tânjeşti aprins după casa tatălui tău, [totuşi] pentru ce ai furat dumnezeii mei?

31 ♥ 📝 Şi Iacob a răspuns şi a spus lui Laban: Pentru că m-am temut, căci spuneam: S-ar putea să iei cu forţa pe fiicele tale de la mine.

32 ♥ 📝 La oricine găseşti dumnezeii tăi, nu îl lăsa să trăiască, înaintea fraţilor noştri să recunoşti ce [este] al tău la mine şi ia [aceasta] la tine. Pentru că Iacob nu ştia că Rahela i-a furat.

33 ♥ 📝 Şi Laban a intrat în cortul lui Iacob şi în cortul Leei şi în corturile celor două servitoare, dar nu [i-]a găsit. Atunci a ieşit din cortul Leei şi a intrat în cortul Rahelei.

34 ♥ 📝 Acum Rahela luase idolii şi îi pusese în şeaua cămilei şi stătea peste ei. Şi Laban a căutat în tot cortul, dar nu [i-]a găsit.

35 ♥ 📝 Şi ea a spus tatălui ei: Să nu fie cu supărare domnului meu că nu pot să mă ridic înaintea ta; căci rânduiala femeilor [este] asupra mea. Iar el a căutat, dar nu a găsit idolii.

36 ♥ 📝 ¶ Şi Iacob s-a înfuriat şi s-a certat cu Laban; şi Iacob a răspuns şi i-a zis lui Laban: Care îmi [este] fărădelegea? Care îmi [este] păcatul, că aşa aprins m-ai urmărit?

37 ♥ 📝 Cu toate că ai căutat în toate lucrurile mele, ce ai găsit din toate lucrurile casei tale? Pune-[le] aici înaintea fraţilor mei şi a fraţilor tăi, ca ei să judece între noi doi.

38 ♥ 📝 Aceşti douăzeci de ani [am] [fost] cu tine; oile tale şi caprele tale nu au lepădat puii lor şi berbecii turmei tale nu i-am mâncat.

39 ♥ 📝 Ce a fost sfâşiat de [fiare] nu am adus la tine; eu am purtat pierderea aceea; din mâna mea ai cerut-o, [fie] [că a fost] furată ziua sau furată noaptea.

40 ♥ 📝 [Astfel] am fost; în timpul zilei seceta mă mistuia şi bruma în timpul nopţii; şi somnul mi s-a depărtat de la ochii mei.

41 ♥ 📝 Astfel am fost eu douăzeci de ani în casa ta; ţi-am servit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale şi şase ani pentru vitele tale; şi ai schimbat plăţile mele de zece ori.

42 ♥ 📝 Dacă Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam şi teama lui Isaac, nu ar fi fost cu mine, cu adevărat m-ai fi trimis acum gol. Dumnezeu a văzut necazul meu şi munca mâinilor mele şi [te]-a mustrat aseară.

43 ♥ 📝 ¶ Şi Laban a răspuns şi i-a zis lui Iacob: [Aceste] fiice [sunt] fiicele mele şi [aceşti] copii [sunt] copiii mei şi [aceste] vite [sunt] vitele mele şi tot ceea ce vezi [este] al meu şi ce pot face în această zi acestor fiice ale mele, sau copiilor lor pe care i-au născut?

44 ♥ 📝 De aceea vino acum, să facem un legământ, eu şi tu; şi să fie acesta pentru o mărturie între mine şi tine.

45 ♥ 📝 Şi Iacob a luat o piatră şi a aşezat-o [drept] stâlp.

46 ♥ 📝 Şi Iacob le-a spus fraţilor săi: Adunaţi pietre; şi au luat pietre şi au făcut o movilă şi au mâncat acolo pe movilă.

47 ♥ 📝 Şi Laban a numit-o Iegarsahaduta, dar Iacob a numit-o Galed.

48 ♥ 📝 Şi Laban a spus: Această movilă[ este] o mărturie între mine şi tine în această zi. De aceea a fost pus numele acesteia, Galed;

49 ♥ 📝 Şi Miţpa, căci el a spus: DOMNUL să vegheze între mine şi tine, în timp ce suntem absenţi unul [faţă de] celalalt.

50 ♥ 📝 Dacă vei chinui pe fiicele mele, sau dacă vei lua [alte] soţii pe lângă fiicele mele, niciun bărbat nu [este] cu noi; vezi, Dumnezeu [este] martor între mine şi tine.

51 ♥ 📝 Şi Laban i-a spus lui Iacob: Iată, această movilă şi, iată, [acest] stâlp, pe care l-am aruncat între mine şi tine;

52 ♥ 📝 Această movilă[ fie] mărturie şi [acest] stâlp[ fie] mărturie, că nu voi trece peste această movilă la tine şi că nu vei trece peste această movilă şi peste [acest] stâlp la mine, pentru a face rău.

53 ♥ 📝 Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul Tatălui lor, să judece între noi. Şi Iacob a jurat pe teama tatălui său Isaac.

54 ♥ 📝 Atunci Iacob a oferit sacrificii pe munte şi a chemat pe fraţii săi să mănânce pâine şi au mâncat pâine şi au rămas toată noaptea pe munte.

55 ♥ 📝 Şi devreme dimineaţa Laban s-a ridicat şi a sărutat pe fiii săi şi pe fiicele sale şi i-a binecuvântat; şi Laban a plecat şi s-a întors la locul său.