TSK · Isaia 48:6

Am predicat dreptatea în adunarea cea mare, iată, nu mi-am înfrânat buzele; DOAMNE, tu știi [aceasta].

Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.

Cu buzele mele am vestit toate judecățile gurii tale.

Treieratul meu şi grânele ariei mele, ceea ce am auzit de la DOMNUL oştirilor, Dumnezeul lui Israel, v-am vestit!

Iată, cele dintâi s-au întâmplat şi lucruri noi vestesc, vă spun despre ele înainte să răsară.

¶ Aduceţi poporul orb care are ochi şi pe surzii care au urechi.

Voi, [această] generație, vedeți cuvântul DOMNULUI. Am fost eu un pustiu pentru Israel? O țară a întunericului? Pentru ce spune poporul meu: Noi suntem domni; nu vom mai veni la tine?

Și am auzit, dar nu am înțeles; atunci am spus: Domnul meu, care [va fi ]sfârșitul acestora?

¶ Vocea DOMNULUI strigă către cetate, și [omul ]înțelepciunii va vedea numele tău. Ascultați de nuia, și pe cel ce a rânduit-o.

De acum înainte nu vă mai numesc robi, pentru că robul nu știe ce face domnul său, ci v-am numit prieteni, pentru că toate câte am auzit de la Tatăl meu vi le-am făcut cunoscute.

Iar aceluia care poate să vă întărească conform evangheliei mele și predicării lui Isus Cristos, conform revelării misterului care a fost ținut în taină de la începerea lumii,

¶ Despre acea salvare au cercetat și au căutat stăruitor profeții care au profețit despre harul [ce va] [veni] pentru voi,

După aceasta, m-am uitat și, iată, o ușă [era] deschisă în cer; și prima voce pe care am auzit-o [era] ca a unei trâmbițe care vorbea cu mine și a spus: Urcă-te aici și îți voi arăta lucrurile care trebuie să fie de acum înainte.

Și am văzut când Mielul a deschis unul dintre sigilii și am auzit, ca zgomotul unui tunet, pe una dintre cele patru ființe vii spunând: Vino și vezi.