TSK · Isaia 5:2

Pentru că din vârful stâncilor îl văd și de pe dealuri îl privesc, iată, poporul va locui singur și nu va fi socotit printre națiuni.

Când cel Preaînalt a împărţit naţiunilor moştenirea lor, când a separat pe fiii lui Adam, a aşezat graniţele poporului conform cu numărul copiilor lui Israel;

¶ Și s-a întâmplat, după aceasta, că a iubit o femeie în Valea Sorec al cărei nume [era] Dalila.

Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core, „Maschil.” Noi am auzit cu urechile noastre, Dumnezeule, părinții noștri ne-au spus [ce] lucrare ai făcut în zilele lor, în timpurile din vechime.

Ascultaţi cerurilor, şi deschide urechea pământule, căci DOMNUL a vorbit: Am hrănit şi am crescut copii şi ei s-au răzvrătit împotriva mea.

¶ Cum a devenit cetatea credincioasă o curvă! Era plină de judecată; găzduia dreptatea în ea, dar acum [găzduiesc] ucigaşi.

Pentru ce îţi [este] haina roşie şi veşmintele tale ca cel ce calcă în teasc?

Israel [este] o viţă culeasă, aduce rod pentru el însuşi; conform cu mulţimea rodului său el a înmulţit altarele; conform cu bunătatea ţării lui ei au făcut chipuri frumoase.

Și când a văzut un smochin pe cale, a venit la el și nu a găsit nimic în el decât numai frunze și i-a spus: Să nu mai fie rod în tine de acum încolo pentru totdeauna. Și imediat smochinul s-a uscat.

Și văzând de departe un smochin care avea frunze, a venit să vadă dacă cumva găsește ceva pe el; și când a ajuns la el, nu a găsit nimic decât frunze; fiindcă nu era timpul smochinelor.

¶ A spus și această parabolă: Cineva avea un smochin plantat în via lui; și a venit căutând rod în el și nu a găsit.

Care sunt israeliți, cărora [le aparține ]adopția și gloria și legămintele și darea legii și serviciul [lui Dumnezeu] și promisiunile;

Și un alt înger a ieșit din altar, având putere peste foc; și a strigat cu strigăt mare celui ce avea secera ascuțită, spunând: Trimite secera ta ascuțită și adună ciorchinii viei pământului, pentru că strugurii ei sunt copți pe deplin.