Iov 14

1 ♥ 📝 O mul născut din femeie [are] zile puține și [este] plin de tulburare.

2 ♥ 📝 Răsare asemenea unei flori și este retezat; el fuge de asemenea ca o umbră și nu rămâne.

3 ♥ 📝 Și îți deschizi ochii asupra unuia ca acesta și mă aduci în judecată cu tine?

4 ♥ 📝 Cine poate aduce un [lucru] curat dintr-unul necurat? Niciunul.

5 ♥ 📝 Văzând că zilele îi [sunt] hotărâte, numărul lunilor sale [sunt] cu tine; tu i-ai rânduit hotarele lui ca el să nu [le] poată trece;

6 ♥ 📝 Întoarce-te de la el, ca să se odihnească, până ce va împlini, ca un angajat, ziua sa.

7 ♥ 📝 ¶ Căci este speranță pentru un pom, dacă este tăiat, că va răsări din nou și că ramura lui tânără nu va înceta.

8 ♥ 📝 Deși rădăcina lui îmbătrânește în pământ și trunchiul lui moare în pământ,

9 ♥ 📝 [Totuși] prin mirosul apei, el va înmuguri și va da lăstari ca o plantă.

10 ♥ 📝 Dar omul moare și se risipește; și omul își dă duhul și unde [este] el?

11 ♥ 📝 [Precum] apele dispar din mare și potopul seacă și se usucă,

12 ♥ 📝 Astfel omul se culcă și nu se ridică, până când cerurile nu [vor] mai [fi], ei nu se vor trezi, nici nu vor fi sculați din somnul lor.

13 ♥ 📝 O, de m-ai ascunde în mormânt, de m-ai ține în taină, până îți va trece furia; de mi-ai rândui un timp cuvenit și să îți amintești de mine!

14 ♥ 📝 Dacă un om moare, va trăi el [din nou]? Voi aștepta toate zilele timpului meu rânduit, până când vine schimbarea mea.

15 ♥ 📝 Tu vei chema și îți voi răspunde; vei avea dorință pentru lucrarea mâinilor tale.

16 ♥ 📝 ¶ Căci acum îmi numeri pașii; nu veghezi tu asupra păcatului meu?

17 ♥ 📝 Fărădelegea mea [este] sigilată într-un sac și îmi coși nelegiuirea.

18 ♥ 📝 Și, cu siguranță, muntele căzând ajunge de nimic și stânca este mutată din locul ei.

19 ♥ 📝 Apele tocesc pietrele; tu speli [din] țărâna pământului lucrurile care cresc și distrugi speranța omului.

20 ♥ 📝 Îl învingi pentru totdeauna și el trece; îi schimbi înfățișarea și îl trimiți departe.

21 ♥ 📝 Fiii lui ajung la onoare și el nu știe; sunt înjosiți, dar el nu pricepe aceasta.

22 ♥ 📝 Dar carnea lui pe el va avea durere și sufletul său în el va jeli.