TSK · Plângeri 3:1

[Tu], care mi-ai arătat tulburări mari și aspre, îmi vei da viață din nou și mă vei scoate din nou din adâncurile pământului.

Eu [sunt] nenorocit și gata să mor din tinerețe, [în timp ce] sufăr terorile tale sunt buimăcit.

El este dispreţuit şi respins de oameni; un om al întristărilor şi obişnuit cu mâhnirea, şi ne-am ascuns de el cum ne-am [ascunde] feţele, a fost dispreţuit şi noi nu l-am preţuit.

Eu nu am șezut în adunarea batjocoritorilor, nici nu m-am bucurat; am șezut singur din cauza mâinii tale, pentru că m-ai umplut cu indignare.

Pentru ce am ieșit din pântece, ca să văd osteneală și întristare, ca zilele mele să fie mistuite cu rușine?

¶ [Nu][ ][este] [aceasta ]nimic pentru voi, toți care treceți? Priviți și vedeți dacă este vreo întristare ca întristarea mea, care îmi este făcută, cu care DOMNUL [m-]a chinuit în ziua mâniei sale înverșunate.