TSK · Maleahi 2:15

Şi DOMNUL Dumnezeu l-a format pe om [din] ţărâna pământului şi i-a suflat în nări suflarea vieţii şi omul a devenit un suflet viu.

Că fiii lui Dumnezeu au văzut că fiicele oamenilor [erau] frumoase şi şi-au luat soţii din toate pe care le-au ales.

Iar ea îmi spune: Bea, deopotrivă tu şi voi scoate şi pentru cămilele tale, că aceasta [să fie] femeia pe care DOMNUL a rânduit-o pentru fiul stăpânului meu.

Şi Rebeca i-a spus lui Isaac: M-am săturat de viaţa mea din cauza fiicelor lui Het; dacă Iacob ia o soţie dintre fiicele lui Het, ca[ ]acestea dintre fiicele ţării, la ce bun îmi va fi viaţa?

Pentru că ele ar întoarce pe fiul tău de la a mă urma, ca să servească altor dumnezei, astfel mânia DOMNULUI se va aprinde împotriva voastră şi te-ar nimici deodată.

Și copiii lor vorbeau pe jumătate în vorbirea lui Asdod și nu puteau vorbi în limba iudaică, ci conform limbii fiecărui popor.

Păzește-ți inima cu toată silința, fiindcă din ea [sunt ]ieșirile vieții.

Să nu se abată inima ta spre căile ei, nu te rătăci în cărările ei.

Totuși eu te sădisem ca viță nobilă, o sămânță cu totul bună; cum atunci te-ai schimbat față de mine în planta stricată a unei vițe străine?

Totuşi spuneţi: Pentru ce? Pentru că DOMNUL a fost martor între tine şi soţia tinereţii tale, împotriva căreia te-ai purtat cu perfidie, totuşi ea [este] tovarăşa ta şi soţia legământului tău.

Fiindcă din inimă ies gânduri rele, ucideri, adultere, curvii, hoții, mărturii false, blasfemii;

Dar de la începutul creației Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască.

Voi sunteți copiii profeților și ai legământului pe care Dumnezeu l-a făcut cu părinții noștri, spunând lui Avraam: Și în sămânța ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului.

Fiindcă soțul care nu crede este sfințit prin soție, și soția care nu crede este sfințită prin soț; altfel, copiii voștri sunt necurați; dar acum sunt sfinți.

Și taților, nu vă provocați copiii la furie, ci creșteți-i în disciplinarea și avertizarea Domnului.

În același fel, soțiile [lor] [să fie] onorabile, nu defăimătoare, cumpătate, credincioase în toate.

Ci fiecare este ispitit, când este atras de propria lui poftă și ademenit.