TSK · Mica 3:2

Atunci împăratul lui Israel a adunat pe profeţi, cam patru sute de bărbaţi şi le-a spus: Să merg împotriva Ramot-Galaadului la luptă, sau să îl las în pace? Iar ei au spus: Urcă-te; fiindcă DOMNUL [îl] va da în mâna împăratului.

În ochii lui un nemernic este disprețuit, dar onorează pe cei ce se tem de DOMNUL. [Cel ce] jură spre [propria lui] vătămare și nu schimbă [jurământul].

Nu îi urăsc eu, DOAMNE, pe cei ce te urăsc? Și nu mă mâhnesc pe cei ce se ridică împotriva ta?

Ce înseamnă aceasta [că ]îmi zdrobiţi poporul în bucăţi şi măcinaţi feţele săracilor? spune Domnul DUMNEZEUL oştirilor.

Prinții ei în mijlocul ei [sunt] ca lupi sfâșiindprada, pentru a vărsa sânge [și] pentru a nimici suflete, pentru a obține câștig necinstit.

Ascultați acest cuvânt, voi, vaci din Basan, care [sunteți] pe muntele Samariei care asupriți pe săraci, care zdrobiți pe nevoiași, cele ce spun stăpânilor lor: Aduceți și să bem.

Urâți răul și iubiți binele și întemeiați judecata la poartă; poate că DOMNUL Dumnezeul oștirilor va arăta bunătate rămășiței lui Iosif.

Prinţii dinlăuntrul ei [sunt] lei răcnind; judecătorii ei [sunt] lupi de seară; ei nu rod oasele până ziua următoare.

Dar cetățenii lui îl urau și au trimis o solie după el, spunând: Nu voim ca acest [om] să domnească peste noi.

¶ Dacă lumea vă urăște, știți că pe mine m-a urât înainte de voi.

Atunci toți au strigat din nou, spunând: Nu pe acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era un tâlhar.

Care, știind judecata lui Dumnezeu că toți cei ce fac astfel de lucruri sunt demni de moarte, nu numai [că] le fac dar și au plăcere în cei ce le practică.

Fără afecțiune naturală, călcători de pace, acuzatori falși, lipsiți de autocontrol, feroce, disprețuitori ai celor buni,