TSK · Proverbe 18:14

¶ Atunci Iov s-a ridicat și și-a rupt mantaua și și-a ras capul și a căzut la pământ și s-a închinat,

Fiindcă săgețile celui Atotputernic [sunt] în mine, otrava lor îmi bea duhul, terorile lui Dumnezeu se așază în rând împotriva mea.

Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, [totuși] nu îmi voi înălța capul. [Sunt] plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,

Când tăceam, oasele mele îmbătrâneau prin răcnetul meu cât [era] ziua de lungă.

[Precum] cu o sabie în oasele mele dușmanii mei mă ocărăsc, în timp ce îmi spun zilnic: Unde [este] Dumnezeul tău?

Groază și cutremur au venit peste mine și oroare m-a copleșit.

DOAMNE, de ce îmi lepezi tu sufletul? De ce îți ascunzi fața de la mine?

El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.

O inimă veselă face bine [ca] un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.

Și nu numai, dar ne lăudăm și în necazuri, știind că necazul lucrează răbdare,

¶ Fiindcă bucuria noastră este aceasta: mărturia conștiinței noastre, că am avut comportarea noastră în lume, și mai abundent față de voi, în simplitate și sinceritate dumnezeiască, nu cu înțelepciune carnală, ci prin harul lui Dumnezeu.

Și mi-a spus: Harul meu îți este de ajuns, fiindcă puterea mea este făcută desăvârșită în slăbiciune. De aceea cu cea mai mare plăcere mă voi lăuda mai degrabă în neputințele mele, ca puterea lui Cristos să rămână peste mine.

În aceasta vă bucurați mult, deși acum, pentru puțin timp, dacă este nevoie, sunteți întristați prin diverse ispitiri,