TSK · Romani 5:2

Pentru că eu știu [că] răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în [ziua ]de pe urmă;

Cât despre mine, îți voi privi fața în dreptate; mă voi sătura, când mă trezesc, cu chipul tău.

Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.

Adevărat, adevărat vă spun: Cine aude cuvântul meu și crede în cel ce m-a trimis, are viață veșnică și nu vine în condamnare, ci a trecut din moarte la viață.

Eu sunt ușa; dacă intră cineva prin mine va fi salvat și va intra și va ieși și va găsi pășune.

Și după ce au venit și au adunat biserica, le-au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu cu ei și cum a deschis neamurilor ușa credinței.

Fiindcă toți au păcătuit și nu ajung la gloria lui Dumnezeu;

Așadar cu atât mai mult, fiind acum declarați drepți prin sângele lui, vom fi salvați de la furie prin el.

Și dacă [suntem] copii, atunci [și] moștenitori; moștenitori ai lui Dumnezeu și comoștenitori cu Cristos; dacă într-adevăr suferim împreună cu [el], ca să și fim glorificați împreună.

Mai mult, pe cei care i-a predestinat, pe aceia i-a și chemat; și [pe cei] pe care i-a chemat, i-a și declarat drepți; și [pe cei] pe care i-a declarat drepți, i-a și glorificat.

Cine ești tu care judeci pe servitorul altuia? Pentru propriul său stăpân stă în picioare sau cade. Da, [el] va fi sprijinit; fiindcă Dumnezeu este în stare să îl facă să stea în picioare.

Mai mult, fraților, vă fac cunoscut evanghelia pe care v-am predicat-o, pe care ați și primit-o, în care și stați;

Fiindcă necazul nostru ușor, care este pentru o clipă, lucrează pentru noi, mai presus de orice, o greutate eternă de glorie;

În care avem cutezanță și acces cu încredere prin credința lui.

Iar însuși Domnul nostru Isus Cristos și Dumnezeu, adică Tatăl nostru, care ne-a iubit și [ne-]a dat mângâiere veșnică și bună speranță prin har,

Pentru ca, prin două lucruri de neschimbat, în care [este ]imposibil pentru Dumnezeu să mintă, să avem o mângâiere tare, noi, care am fugit la locul de scăpare ca să apucăm speranța pusă înaintea noastră;

¶ Binecuvântat [fie] Dumnezeul și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care conform milei sale abundente ne-a născut din nou la o speranță vie prin învierea lui Isus Cristos dintre morți,

Vedeți ce fel de dragoste ne-a dat Tatăl, ca să fim chemați fiii lui Dumnezeu; din această cauză lumea nu ne cunoaște, pentru că nu l-a cunoscut [nici] pe el.

Și am auzit o voce tare din cer, spunând: Iată, tabernacolul lui Dumnezeu [este] cu oamenii, și el va locui cu ei și ei vor fi poporul lui, și Dumnezeu însuși va fi cu ei și[ va fi ]Dumnezeul lor.

Și cetatea nu are nevoie de soare nici de lună ca să strălucească în ea, fiindcă gloria lui Dumnezeu a luminat-o și Mielul [este] lumina ei.