Fidela / Luca / Chapter 17
Fidela · chapter 17
1 A tunci le-a spus discipolilor: Este imposibil să nu vină poticnirile; dar vai [aceluia] prin care vin!
2 Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega în jurul gâtului o piatră de moară și să fie[ ]aruncat în mare, decât să poticnească pe unul dintre acești micuți.
3 Luați seama la voi înșivă și dacă fratele tău încalcă [legea] împotriva ta, mustră-l; și dacă se pocăiește, iartă-l.
4 Și dacă încalcă [legea] împotriva ta de șapte ori într-o zi și de șapte ori într-o zi se întoarce la tine, spunând: Mă pocăiesc; iartă-l.
5 Și apostolii au spus Domnului: Mărește-ne credința.
6 Iar Domnul a spus: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune acestui sicomor: Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare; și ar asculta de voi.
7 Dar care dintre voi, având un rob arând sau păstorind vitele, îi va spune îndată după ce vine din câmp: Mergi și șezi la masă?
8 Și nu îi va spune mai degrabă: Pregătește-[mi] ceva să mănânc și încinge-te și servește-mi, până voi mânca și voi bea; și după acestea, vei mânca și vei bea tu?
9 Îi mulțumește acelui rob, pentru că a făcut ce îi fusese poruncit? Consider că nu.
10 Tot așa și voi, când veți fi făcut toate cele poruncite vouă, să spuneți: Suntem robi nefolositori, am făcut ce era datoria noastră să facem.
11 ¶ Și s-a întâmplat, pe când mergea el la Ierusalim, că a trecut prin mijlocul Samariei și Galileii.
12 Și când a intrat într-un anumit sat, l-au întâlnit zece bărbați leproși, care stăteau departe în picioare;
13 Și ei [și]-au ridicat vocea, spunând: Isuse, Stăpâne, ai milă de noi.
14 Și când [i-]a văzut, le-a spus: Duceți-vă, arătați-vă preoților. Și s-a întâmplat că, pe când mergeau ei, au fost curățiți.
15 Și unul dintre ei, când a văzut că a fost vindecat, s-a întors și cu voce tare glorifica pe Dumnezeu.
16 Și a căzut [cu] fața la [pământ] la picioarele lui, dându-i mulțumiri; și el era samaritean.
17 Iar Isus, răspunzând, a zis: Nu au fost zece curățiți? Dar unde [sunt] cei nouă?
18 Nu s-a găsit cine să se întoarcă și să dea glorie lui Dumnezeu decât acest străin?
19 Și i-a spus: Scoală-te, du-te; credința ta te-a făcut sănătos.
20 ¶ Și fiind întrebat de farisei, când are să vină împărăția lui Dumnezeu, le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu vine la vedere;
21 Nici nu vor spune: Iat-[o] aici! Sau: Iat[-o] acolo! Căci, iată, împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru.
22 Și le-a spus discipolilor: Vor veni zilele când veți dori să vedeți una dintre zilele Fiului omului și nu veți vedea.
23 Și vă vor spune: Iată, aici; sau: Iată, acolo. Nu vă duceți, nici nu [îi] urmați.
24 Pentru că așa ca fulgerul, care fulgerând dintr-o [parte] de sub cer, strălucește până în cealaltă [parte] de sub cer; așa va fi și Fiul omului în ziua lui.
25 Dar mai întâi el trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație.
26 Și cum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului omului.
27 Mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când Noe a intrat în arcă și potopul a venit și i-a nimicit pe toți.
28 Și la fel cum a fost în zilele lui Lot, mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, zideau;
29 Dar în acea zi când Lot a ieșit din Sodoma, a plouat foc și pucioasă din cer și [i-]a nimicit pe toți.
30 Întocmai, astfel va fi în ziua când Fiul omului se revelează.
31 În acea zi, cel ce va fi pe acoperișul casei și bunurile lui în casă, să nu se coboare să le ia; și cel ce este pe câmp, la fel, să nu se întoarcă.
32 Amintiți-vă de soția lui Lot.
33 Oricine va căuta să își salveze viața, o va pierde; și oricine își va pierde viața, o va păstra.
34 Vă spun: În acea noapte, vor fi doi într-un pat; unul va fi luat și celălalt va fi lăsat.
35 Două vor măcina împreună; una va fi luată și cealaltă va fi lăsată.
36 Doi vor fi la câmp; unul va fi luat și celălalt va fi lăsat.
37 Iar ei au răspuns și i-au zis: Unde Doamne? Iar el le-a spus: Oriunde [este] trupul, acolo se vor aduna vulturii.