Pentru că noi trebuie să murim și [suntem] ca apa vărsată pe pământ, care nu mai poate fi adunată; nici Dumnezeu nu se uită la [vreo ]persoană; totuși plănuiește mijloace, încât cel alungat al său să nu fie scos de la el.
TSK
TSK · Marcu 13:7
مراجع Treasury of Scripture Knowledge في Fidela.
Mai marelui muzician, pentru fiii lui Core. O cântare, „Pentru Fecioare.” Dumnezeu [este] adăpostul și puterea noastră, un ajutor [care] nu lipsește niciodată în [timp de] necaz.
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
¶ Adâncurile mele! Adâncurile mele! Sunt îndurerat chiar în inima mea; inima mea vuiește în mine; nu pot să tac, deoarece tu ai auzit; suflete al meu, sunetul trâmbiței, alarma de război!
¶ Vai lumii din cauza poticnirilor! Fiindcă poticniri trebuie să vină; dar vai acelui om prin care vine poticnirea.
Dar când veți auzi de războaie și răscoale, nu vă îngroziți; fiindcă acestea trebuie întâi să se întâmple; dar nu [este] îndată sfârșitul.
¶ Pacea o las cu voi, vă dau pacea mea; eu v-o dau nu cum o dă lumea. Să nu vă fie tulburată inima, nici să nu fie înfricoșată.