TSK · Daniel 4:30

Şi s-a întâmplat, cum au călătorit de la est, că au găsit o câmpie în ţara Şinar şi au locuit acolo.

Și casa pe care o construiesc [este ]mare, fiindcă mare [este ]Dumnezeul nostru, peste toți dumnezeii.

Omul în onoare și fără înțelegere este ca animalele [care] pier.

Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.

[Când] vine mândria, atunci vine rușinea; dar cu cei umili[ este] înțelepciunea.

Căci el spune: Nu [sunt ]prinţii mei cu toţii împăraţi?

Fiu al omului, spune prințului Tirului: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Pentru că inima ta s-a înălțat și tu ai spus: Eu [sunt] Dumnezeu, eu șed [în ]scaunul lui Dumnezeu, în mijlocul mărilor; totuși tu [ești] om și nu Dumnezeu, deși îți pui inima precum inima lui Dumnezeu:

Împărate, Dumnezeul cel preaînalt i-a dat lui Nebucadnețar tatăl tău o împărăție și maiestate și glorie și onoare;

Iată, sufletul lui [care ]este înălțat, nu este integru în el, dar cel drept va trăi prin credința lui.

Și cel ce te-a invitat pe tine și pe el, venind, îți spune: Dă acestuia locul; și atunci începi cu rușine să iei ultimul loc.

De aceea fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, faceți toate pentru gloria lui Dumnezeu.

Iar cetatea cea mare a fost împărțită în trei părți și cetățile națiunilor au căzut; și Babilonul cel mare a fost amintit înaintea lui Dumnezeu, [ca] să îi dea paharul cu vinul înverșunării furiei lui.

Stând departe de frica chinului ei, spunând: Vai, vai, acea cetate mare, Babilon, acea cetate puternică! Pentru că într-o singură oră ți-a venit judecata.

Și națiunile celor salvați vor umbla în lumina ei; și împărații pământului își aduc gloria și onoarea în ea.