TSK · Daniel 6:22

Căci într-adevăr am fost furat în ascuns din ţara evreilor; şi nici aici nu am făcut nimic ca ei să mă pună în groapă.

Și David a mai spus: DOMNUL, care m-a eliberat din laba leului și din laba ursului, el mă va elibera din mâna acestui filistean. Și Saul i-a spus lui David: Du-te și DOMNUL fie cu tine.

Și a spus: Pentru ce urmărește astfel domnul meu pe servitorul său? Fiindcă ce am făcut? Sau ce rău [este] în mâna mea?

Şi a mers şi a găsit trupul său mort aruncat în cale şi măgarul şi leul stând lângă trupul mort; leul nu mâncase trupul mort, nici nu sfâşiase măgarul.

Un poem al lui David, pe care l-a cântat DOMNULUI, referitor la cuvintele lui Cuș beniamitul. DOAMNE, Dumnezeul meu, în tine îmi pun încrederea, salvează-mă de toți cei ce mă persecută și eliberează-mă,

Îmi voi spăla mâinile în nevinovăție, astfel voi înconjura altarul tău, DOAMNE,

Îngerul DOMNULUI își așază tabăra de jur împrejurul celor ce se tem de el și îi eliberează.

Căci DOMNUL Dumnezeu [este] un soare și un scut; DOMNUL va da har și glorie, nu va opri niciun bine celor ce umblă cu integritate.

Tu [ești] Dumnezeul meu și te voi lăuda, [ești] Dumnezeul meu, te voi înălța.

În toată nenorocirea lor el a fost nenorocit şi îngerul [dinaintea] feţei lui i-a salvat, în dragostea lui şi în mila lui i-a răscumpărat; şi i-a dus şi i-a purtat în toate zilele din vechime.

Toți președinții împărăției, guvernatorii și prinții, sfătuitorii și căpeteniile, s-au sfătuit împreună pentru a întemeia un edict împărătesc și pentru a face o hotărâre fermă, ca oricine va face o cerere vreunui Dumnezeu sau om, pentru treizeci de zile, altuia decât ție, împărate, să fie aruncat în groapa leilor.

Atunci împăratul s-a bucurat peste măsură pentru el și le-a poruncit să îl scoată pe Daniel din groapă. Astfel Daniel a fost scos din groapă și niciun fel de vătămare nu s-a găsit asupra lui, deoarece el a crezut în Dumnezeul său.

Și pe la ora nouă, Isus a strigat cu voce tare, spunând: Eli, Eli, lama sabactani? Care este [tradus]: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?

Și după ce Petru și-a venit în fire, a spus: Acum știu într-adevăr că Domnul a trimis îngerul său și m-a eliberat din mâna lui Irod și [din] toată așteptarea poporului iudeilor.

În timp ce el se apăra: Nu am păcătuit deloc, nici împotriva legii iudeilor, nici împotriva templului, nici chiar împotriva Cezarului.

¶ Fiindcă bucuria noastră este aceasta: mărturia conștiinței noastre, că am avut comportarea noastră în lume, și mai abundent față de voi, în simplitate și sinceritate dumnezeiască, nu cu înțelepciune carnală, ci prin harul lui Dumnezeu.

Care, prin credință, au supus împărății, au lucrat dreptate, au obținut promisiuni, au închis gurile leilor,