TSK · Geneza 6:17

Şi Domnul a zis: ,,Am să şterg de pe faţa pămîntului pe omul pe care l-am făcut, dela om pînă la vite, pînă la tîrîtoare, şi pînă la păsările cerului; căci Îmi pare rău că i-am făcut.``

Căci după şapte zile, voi face să ploaie pe pămînt patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; şi voi şterge astfel de pe faţa pămîntului toate făpturile pe cari le-am făcut.``

Potopul a fost patruzeci de zile pe pămînt. Apele au crescut şi au ridicat corabia, şi ea s'a înălţat deasupra pămîntului.

Toate făpturile cari erau pe faţa pămîntului au fost nimicite, dela om pînă la vite, pînă lă tîrîtoare şi pînă la păsările cerului: au fost nimicite de pe pămînt. N'a rămas decît Noe şi ce era cu el în corabie.

Eu voi împietri inima Egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Şi Faraon şi toată oastea lui, carăle şi călăreţii lui, vor face să se arate slava Mea.

Să ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.

Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie cînd cu potopul, şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie.

ţara roditoare în ţară sărată, din pricina răutăţii locuitorilor ei.

Şi lucrul acesta va fi pentru Mine ca şi cu apele lui Noe: după cum jurasem că apele lui Noe nu vor mai veni pe pămînt, tot aşa jur că nu Mă voi mai mînia pe tine şi nu te voi mai mustra.

şi zi: ,Munţi ai lui Israel, ascultaţi cuvîntul Domnului, Dumnezeu! Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu către munţi şi dealuri, către văgăuni şi văi: ,Iată, voi aduce sabia împotriva voastră, şi vă voi nimici înălţimile.

Deaceea, aşa le vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ,,Iată că voi judeca între oaia grasă şi oaia slabă.

El Şi -a zidit cămara în ceruri, Şi -a întemeiat bolta deasupra pămîntului; cheamă apele mării, şi le varsă pe faţa pămîntului. Domnul este Numele Lui!

mîncau, beau, se însurau şi se măritau pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i -a prăpădit pe toţi.

pentruca, după cum păcatul a stăpînit dînd moartea, tot aşa şi harul să stăpînească dînd neprihănirea, ca să dea viaţa vecinică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.

Căci firea a fost supusă deşertăciunii-nu de voie, ci din pricina celui ce a supus -o-cu nădejdea însă,

cari fuseseră răzvrătite odinioară, cînd îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în aşteptare, în zilele lui Noe, cînd se făcea corabia, în care au fost scăpate prin apă un mic număr de suflete, şi anume opt.