Rugăciunea Vălului

Rugăciunea Ceasului de seară numită Ceasul Vălului întunericului sau Sittar al întunericului (Sittar cu „i”), al cărei timp este odată cu intrarea întunericului nopții, și este specifică părinților monahi.

TATĂL NOSTRU

Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;

vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.

Pînea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîne.) dă-ne -o nouă astăzi;

şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);

şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

RUGĂCIUNEA DE MULȚUMIRE

Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;

vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.

Pînea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîne.) dă-ne -o nouă astăzi;

şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);

şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

PSALMUL 50

(Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu, da, Dumnezeu, Domnul, vorbeşte, şi cheamă pămîntul, dela răsăritul soarelui pînă la asfinţitul lui.

Din Sion, care este întruparea frumuseţei desăvîrşite, de acolo străluceşte Dumnezeu.

Dumnezeul nostru vine şi nu tace. Înaintea Lui merge un foc mistuitor, şi împrejurul Lui o furtună puternică.

El strigă spre ceruri sus, şi spre pămînt, ca să judece pe poporul Său:

,,Strîngeţi-Mi pe credincioşii Mei, care au făcut legămînt cu Mine prin jertfă!`` -

Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui, căci Dumnezeu este cel ce judecă. -

Ascultă, poporul Meu, şi voi vorbi; ascultă, Israele, şi te voi înştiinţa. Eu sînt Dumnezeu, Dumnezeul tău.

Nu pentru jertfele tale te mustru: căci arderile tale de tot sînt necurmat înaintea Mea.

Nu voi lua tauri din casa ta, nici ţapi din staulele tale.

Căci ale Mele sînt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munţilor cu miile lor.

Eu cunosc toate păsările de pe munţi, şi tot ce se mişcă pe cîmp este al Meu.

Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.

Oare mănînc Eu carnea taurilor? Oare beau Eu sîngele ţapilor?

Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţămiri, şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Prea Înalt.

Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!

Dumnezeu zice însă celui rău: ,,Ce tot înşiri tu legile Mele, şi ai în gură legămîntul Meu,

cînd tu urăşti mustrările, şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?

Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii.

Dai drumul gurii la rău, şi limba ta urzeşte vicleşuguri.

Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale.

Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sînt ca tine. Dar te voi mustra, şi îţi voi pune totul supt ochi!

Luaţi seama dar, voi cari uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfăşii, şi să nu fie nimeni să vă scape.

Cine aduce mulţămiri, ca jertfă, acela Mă proslăveşte, şi celui ce veghează asupra căii lui, aceluia îi voi arăta mîntuirea lui Dumnezeu.

Rugăciunea binecuvântată a Vălului,

(Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeu, da, Dumnezeu, Domnul, vorbeşte, şi cheamă pămîntul, dela răsăritul soarelui pînă la asfinţitul lui.

Din Sion, care este întruparea frumuseţei desăvîrşite, de acolo străluceşte Dumnezeu.

Dumnezeul nostru vine şi nu tace. Înaintea Lui merge un foc mistuitor, şi împrejurul Lui o furtună puternică.

El strigă spre ceruri sus, şi spre pămînt, ca să judece pe poporul Său:

,,Strîngeţi-Mi pe credincioşii Mei, care au făcut legămînt cu Mine prin jertfă!`` -

Atunci cerurile vor vesti dreptatea Lui, căci Dumnezeu este cel ce judecă. -

Ascultă, poporul Meu, şi voi vorbi; ascultă, Israele, şi te voi înştiinţa. Eu sînt Dumnezeu, Dumnezeul tău.

Nu pentru jertfele tale te mustru: căci arderile tale de tot sînt necurmat înaintea Mea.

Nu voi lua tauri din casa ta, nici ţapi din staulele tale.

Căci ale Mele sînt toate dobitoacele pădurilor, toate fiarele munţilor cu miile lor.

Eu cunosc toate păsările de pe munţi, şi tot ce se mişcă pe cîmp este al Meu.

Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aş spune ţie, căci a mea este lumea şi tot ce cuprinde ea.

Oare mănînc Eu carnea taurilor? Oare beau Eu sîngele ţapilor?

Adu ca jertfă lui Dumnezeu mulţămiri, şi împlineşte-ţi juruinţele făcute Celui Prea Înalt.

Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!

Dumnezeu zice însă celui rău: ,,Ce tot înşiri tu legile Mele, şi ai în gură legămîntul Meu,

cînd tu urăşti mustrările, şi arunci cuvintele Mele înapoia ta?

Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii.

Dai drumul gurii la rău, şi limba ta urzeşte vicleşuguri.

Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale.

Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sînt ca tine. Dar te voi mustra, şi îţi voi pune totul supt ochi!

Luaţi seama dar, voi cari uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfăşii, şi să nu fie nimeni să vă scape.

Cine aduce mulţămiri, ca jertfă, acela Mă proslăveşte, şi celui ce veghează asupra căii lui, aceluia îi voi arăta mîntuirea lui Dumnezeu.

PSALMUL 4

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.) Răspunde-mi, cînd strig, Dumnezeul neprihănirii mele: scoate-mă la loc larg, cînd sînt la strîmtoare! Ai milă, de mine, ascultă-mi rugăciunea!

Fiii oamenilor, pînă cînd va fi batjocorită slava mea? Pînă cînd veţi iubi deşertăciunea, şi veţi umbla după minciuni? (Oprire.)

Să ştiţi că Domnul Şi -a ales un om pe care -l iubeşte: Domnul aude cînd strig către El.

Cutremuraţi-vă, şi nu păcătuiţi! Spuneţi lucrul acesta în inimile voastre cînd staţi în pat: apoi tăceţi.

Aduceţi jertfe neprihănite, şi încredeţi-vă în Domnul.

Mulţi zic: ,,Cine ne va arăta fericirea?`` Eu însă zic: ,,Fă să răsară peste noi lumina Feţei Tale, Doamne!``

Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decît au ei cînd li se înmulţeşte rodul grîului şi al vinului.

Eu mă culc şi adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai linişte deplină în locuinţa mea.

PSALMUL 6

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. Pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Doamne, nu mă pedepsi cu mînia Ta, şi nu mă mustra cu urgia Ta.

Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc! Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele.

Sufletul mi -i îngrozit de tot; şi Tu, Doamne, pînă cînd vei zăbovi să Te înduri de mine?

Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul! Mîntuieşte-mă, pentru îndurarea Ta!

Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine; şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor?

Nu mai pot gemînd! În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul, şi-mi scald patul în lacrămi.

Mi s'a supt faţa de întristare, şi a îmbătrînit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc.

Depărtaţi-vă dela mine, toţi cei ce faceţi răul! Căci Domnul a auzit glasul plîngerii mele!

Domnul îmi ascultă cererile, şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!

Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine, şi cuprinşi de spaimă; într'o clipă vor da înapoi, acoperiţi de ruşine.

PSALMUL 8

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui David.) Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul! Slava Ta se înalţă mai pe sus de ceruri.

Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţîţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva protivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.

Cînd privesc cerurile-lucrarea mînilor Tale-luna şi stelele pe cari le-ai făcut,

îmi zic: ,,Ce este omul, ca să Te gîndeşti la el? Şi fiul omului, ca să -l bagi în seamă?

L-ai făcut cu puţin mai pe jos decît Dumnezeu, şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.

I-ai dat stăpînire peste lucrurile mînilor Tale, toate le-ai pus supt picioarele lui:

oile şi boii laolaltă, fiarele cîmpului,

păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.

Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul!

PSALMUL 12

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor.

Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie,

pe cei ce zic: ,,Sîntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sînt cu noi: cine ar putea să fie stăpîn peste noi?``

,,Pentrucă cei nenorociţi sînt asupriţi şi pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul, ,,Mă scol, şi aduc mîntuire celor obijduiţi.``

Cuvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, şi curăţit de şapte ori. -

Tu, Doamne, îi vei păzi, şi -i vei apăra de neamul acesta pe vecie.

Pretutindeni mişună cei răi, cînd domneşte ticăloşia printre fiii oamenilor.

PSALMUL 15

(Un psalm al lui David.) Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfînt?

-Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, şi spune adevărul din inimă.

Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său, şi nu aruncă ocara asupra aproapelui său.

El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit, dar cinsteşte pe ceice se tem de Domnul. El nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurămînt în paguba lui.

El nu-şi dă banii cu dobîndă, şi nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce se poartă aşa, nu se clatină nici odată.

PSALMUL 24

(Un psalm al lui David.) Al Domnului este pămîntul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc!

Căci El l -a întemeiat pe mări, şi l -a întărit pe rîuri.

Cine va putea să se suie la muntele Domnului? Cine se va ridica pînă la locul Lui cel Sfînt? -

Cel ce are mînile nevinovate şi inima curată, cel ce nu-şi dedă sufletul la minciună, şi nu jură ca să înşele.

Acela va căpăta binecuvîntarea Domnului, starea după voia Lui dată de Dumnezeul mîntuirii lui.

Iată partea de moştenire a celor ce -L cheamă, a celor ce caută Faţa Ta, Dumnezeul lui Iacov. -

Porţi, ridicaţi-vă capetele; ridicaţi-vă, porţi vecinice, ca să intre Împăratul slavei! -

,,Cine este acest Împărat al slavei?`` -Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel viteaz în lupte.

Porţi, ridicaţi-vă capetele; ridicaţi-le, porţi vecinice, ca să intre Împăratul slavei! -

,,Cine este acest Împărat al slavei?`` -Domnul oştirilor: El este Împăratul slavei! -(Oprire).

PSALMUL 26

(Un psalm al lui David.) Fă-midreptate, Doamne, căci umblu în nevinovăţie, şi mă încred în Domnul, fără şovăire.

Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rărunchii şi inima!

Căci bunătatea Ta este înaintea ochilor mei, şi umblu în adevărul Tău.

Nu şed împreună cu oamenii mincinoşi, şi nu merg împreună cu oamenii vicleni.

Urăsc adunarea celor ce fac răul, şi nu stau împreună cu cei răi.

Îmi spăl mînile în nevinovăţie, şi aşa înconjur altarul Tău, Doamne,

ca să izbucnesc în mulţămiri, şi să istorisesc toate minunile Tale.

Doamne, eu iubesc locaşul Casei Tale, şi locul în care locuieşte slava Ta.

Nu-mi lua sufletul împreună cu păcătoşii, nici viaţa cu oamenii cari varsă sînge,

ale căror mîni sînt nelegiuite, şi a căror dreaptă este plină de mită!

Eu umblu în neprihănire; izbăveşte-mă, şi ai milă de mine!

Piciorul meu stă pe calea cea dreaptă: voi binecuvînta pe Domnul în adunări.

PSALMUL 66

(Către mai marele cîntăreţior. O cîntare. Un psalm.) Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pămîntului.

Cîntaţi slavă Numelui Său, măriţi slava Lui prin laudele voastre.

Ziceţi lui Dumnezeu: ,,Cît de înfricoşate sînt lucrările Tale! Din pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.

Tot pămîntul se închină înaintea Ta, şi cîntă în cinstea Ta, cîntă Numele Tău. -

Veniţi şi priviţi lucrările lui Dumnezeu! Ce înfricoşat este El, cînd lucrează asupra fiilor oamenilor!

El a prefăcut marea în pămînt uscat, şi rîul a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.

El stăpîneşte pe vecie, prin puterea Lui. Ochii Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răsvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui! -

Binecuvîntaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceţi să răsune lauda Lui!

El ne -a păstrat sufletul cu viaţă, şi n'a îngăduit să ni se clatine piciorul.

Căci Tu ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut prin cuptorul cu foc, ca argintul.

Ne-ai adus în laţ, şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.

Ai lăsat pe oameni să încalece pe capetele noastre, am trecut prin foc şi prin apă: dar Tu ne-ai scos şi ne-ai dat belşug.

De aceea, voi merge în Casa Ta cu arderi de tot, îmi voi împlini juruinţele făcute Ţie,

juruinţe, cari mi-au ieşit de pe buze, pe cari mi le -a rostit gura cînd eram la strîmtoare.

Îţi voi aduce oi grase, ca ardere de tot, cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu ţapi. -(Oprire).

Veniţi de ascultaţi, toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, şi voi istorisi cei a făcut El sufletului meu.

Am strigat către El cu gura mea, şi îndată lauda a fost pe limba mea.

Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m'ar fi ascultat Domnul.

Dar Dumnezeu m'a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele.

Binecuvîntat să fie Dumnezeu, care nu mi -a lepădat rugăciunea, şi nu mi -a îndepărtat bunătatea Lui!

PSALMUL 69

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.

Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.

Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.

Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulţi decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n'am furat.

Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sînt ascunse.

Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel!

Căci pentru Tine port eu ocara, şi îmi acopere faţa ruşinea.

Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.

Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.

Plîng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.

Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.

Ceice stau la poartă vorbesc de mine, şi ceice beau băuturi tari mă pun în cîntece.

Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!

Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!

Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, şi să nu se închidă groapa peste mine!

Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,

şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbeşte de m'ascultă!

Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!

Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi protivnicii mei sînt înaintea Ta.

Ocara îmi rupe inima, şi sînt bolnav; aştept să -i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mîngîietori, şi nu găsesc niciunul.

Ei îmi pun fiere în mîncare, şi, cînd mi -e sete, îmi dau să beau oţet.

Să li se prefacă masa într'o cursă, şi liniştea într'un laţ!

Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!

Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă!

Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!

Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.

Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n'aibă parte de îndurarea Ta!

Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!

Eu sînt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!

Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, şi prin laude Îl voi preamări.

Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decît un viţel cu coarne şi copite!

Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, cari căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!

Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.

Să -L laude cerurile şi pămîntul, mările şi tot ce mişună în ele!

Căci Dumnezeu va mîntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpînire;

sămînţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.

Următorii psalmi sunt aleși din ceasul al treilea:

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.

Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.

Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.

Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulţi decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n'am furat.

Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sînt ascunse.

Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel!

Căci pentru Tine port eu ocara, şi îmi acopere faţa ruşinea.

Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.

Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.

Plîng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.

Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.

Ceice stau la poartă vorbesc de mine, şi ceice beau băuturi tari mă pun în cîntece.

Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!

Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!

Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, şi să nu se închidă groapa peste mine!

Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,

şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbeşte de m'ascultă!

Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!

Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi protivnicii mei sînt înaintea Ta.

Ocara îmi rupe inima, şi sînt bolnav; aştept să -i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mîngîietori, şi nu găsesc niciunul.

Ei îmi pun fiere în mîncare, şi, cînd mi -e sete, îmi dau să beau oţet.

Să li se prefacă masa într'o cursă, şi liniştea într'un laţ!

Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!

Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă!

Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!

Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.

Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n'aibă parte de îndurarea Ta!

Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!

Eu sînt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!

Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, şi prin laude Îl voi preamări.

Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decît un viţel cu coarne şi copite!

Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, cari căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!

Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.

Să -L laude cerurile şi pămîntul, mările şi tot ce mişună în ele!

Căci Dumnezeu va mîntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpînire;

sămînţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.

PSALMUL 22

(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca ,,cerboaica zorilor``. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m'ai părăsit, şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s'asculţi plîngerile mele?

Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi: strig şi noaptea, şi tot n'am odihnă.

Totuş Tu eşti Cel Sfînt, şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.

În Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi -i izbăveai.

Strigau către Tine, şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine, şi nu rămîneau de ruşine.

Dar eu sînt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.

Toţi ceice mă văd îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap şi zic:

,,S'a încrezut în Domnul! Să -l mîntuiască Domnul, să -l izbăvească, fiindcă -l iubeşte!`` -

Da, Tu m'ai scos din pîntecele mamei, m'ai pus la adăpost de orice grijă la ţîţele mamei mele;

de cînd eram la sînul mamei, am fost supt paza Ta, din pîntecele mamei ai fost Dumnezeul meu.

Nu Te depărta de mine, căci s'apropie necazul, şi nimeni nu-mi vine în ajutor.

O mulţime de tauri sînt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară.

Îşi deschid gura împotriva mea, ca un leu, care sfîşie şi răcneşte.

Am ajuns ca apa, care se scurge, şi toate oasele mi se despart; mi s'a făcut inima ca ceara, şi se topeşte înlăuntrul meu.

Mi se usucă puterea ca lutul, şi mi se lipeşte limba de cerul gurii: m'ai adus în ţărîna morţii.

Căci nişte cîni mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau tîrcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mînile şi picioarele:

toate oasele aş putea să mi le număr. Ei, însă, pîndesc şi mă privesc;

îşi împart hainele mele între ei, şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.

Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino de grabă în ajutorul meu!

Scapă-mi sufletul de sabie, şi viaţa din ghiarele cînilor!

Scapă-mă din gura leului, şi scoate-mă din coarnele bivolului!

Voi vesti Numele Tău fraţilor mei, şi Te voi lăuda în mijlocul adunării.

Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi -L! Voi toţi, sămînţa lui Iacov, slăviţi -L! Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămînţa lui Israel!

Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit, şi nu-Şi ascunde Faţa de el, ci îl ascultă cînd strigă către El.

În adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: şi-mi voi împlini juruinţele în faţa celor ce se tem de Tine.

Cei săraci vor mînca şi se vor sătura, ceice caută pe Domnul, Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!

Toate marginile pămîntului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.

Căci a Domnului este împărăţia: El stăpîneşte peste neamuri.

Toţi cei puternici de pe pămînt vor mînca şi se vor închina şi ei; înaintea Lui se vor pleca toţi ceice se pogoară în ţărînă, ceice nu pot să-şi păstreze viaţa.

O sămînţă de oameni li va sluji; şi se va vorbi despre Domnul către ceice vor veni după ei.

Aceştia vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.

PSALMUL 29

(Un psalm al lui David.) Fiii lui Dumnezeu, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste.

Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe sfinte!

Glasul Domnului răsună pe ape, Dumnezeul slavei face să bubue tunetul: Domnul este pe ape mari.

Glasul Domnului este puternic, glasul Domnului este măreţ.

Glasul Domnului sfarmă cedrii; Domnul sfarmă cedrii Libanului;

îi face să sară ca nişte viţei, şi Libanul şi Sirionul sar ca nişte pui de bivoli.

Glasul Domnului face să ţîşnească flăcări de foc,

glasul Domnului face să se cutremure pustia; Domnul face să tremure pustia Cades.

Glasul Domnului face pe cerboaice să nască; El despoaie pădurile; în locaşul Lui totul strigă: ,,Slavă!``

Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie cînd cu potopul, şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie.

Domnul dă tărie poporului Său, Domnul binecuvintează pe poporul Său cu pace.

PSALMUL 42

(Către mai marele cîntăreţilor. Cîntarea fiilor lui Core.) Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!

Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu; cînd mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?

Cu lacrămi mă hrănesc zi şi noapte, cînd mi se zice fără încetare: ,,Unde este Dumnezeul tău?``

Mi-aduc aminte, şi-mi vărs tot focul inimii în mine, cînd mă gîndesc cum mergeam înconjurat de mulţime, şi cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţămire ale unei mulţimi în sărbătoare.

Pentruce te mîhneşti, suflete, şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăş Îl voi lăuda; El este mîntuirea mea şi Dumnezeul meu.

Îmi este mîhnit sufletul în mine, Dumnezeule; de aceea la Tine mă gîndesc, din ţara Iordanului, din Hermon, şi din muntele Miţear.

Un val cheamă un alt val, la vuietul căderii apelor Tale; toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine.

Ziua, Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea, cîntam laudele Lui, şi înălţam o rugăciune Dumnezeului vieţii mele.

De aceea, zic lui Dumnezu, Stînca mea: ,,Pentruce mă uiţi? Pentruce trebuie să umblu plin de întristare, supt apăsarea vrăjmaşului?``

Parcă mi se sfărîmă oasele cu sabia cînd mă batjocoresc vrăjmaşii mei, şi-mi zic neîncetat: ,,Unde este Dumnezeul tău?``

Pentruce te mîhneşti, suflete, şi gemi înlăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mîntuirea mea şi Dumnezeul meu.

Următorii psalmi sunt aleși din ceasul al șaselea:

(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca ,,Porumbel din stejari depărtaţi``. O cîntare de laudă a lui David. Făcută cînd l-au prins Filistenii la Gat.) Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc. Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc.

Toată ziua mă hărţuiesc protivnicii mei; sînt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi.

Oridecîteori mă tem, eu mă încred în Tine.

Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvîntul Lui. Mă încred în Dumnezeu, şi nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă nişte oameni?

Într'una ei îmi ating drepturile, şi n'au decît gînduri rele faţă de mine.

Uneltesc, pîndesc şi îmi urmăresc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.

Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor: doboară popoarele, Dumnezeule, în mînia Ta!

Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrămile în burduful Tău: nu sînt ele scrise în cartea Ta?

Vrăjmaşii mei dau înapoi, în ziua cînd Te strig: ştiu că Dumnezeu este de partea mea.

Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvîntul Lui, da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvîntul Lui.

Mă încred în Dumnezeu, şi nu mă tem de nimic: Ce pot să-mi facă nişte oameni?

Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruinţele pe cari Ţi le-am făcut; Îţi voi aduce jertfe de mulţămire.

Căci mi-ai izbăvit sufletul dela moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.

PSALMUL 56

(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca ,,Porumbel din stejari depărtaţi``. O cîntare de laudă a lui David. Făcută cînd l-au prins Filistenii la Gat.) Ai milă de mine, Dumnezeule! Căci nişte oameni mă hărţuiesc. Toată ziua îmi fac război şi mă chinuiesc.

Toată ziua mă hărţuiesc protivnicii mei; sînt mulţi, şi se războiesc cu mine ca nişte trufaşi.

Oridecîteori mă tem, eu mă încred în Tine.

Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvîntul Lui. Mă încred în Dumnezeu, şi nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă nişte oameni?

Într'una ei îmi ating drepturile, şi n'au decît gînduri rele faţă de mine.

Uneltesc, pîndesc şi îmi urmăresc paşii, pentru că vor să-mi ia viaţa.

Ei trag nădejde să scape prin nelegiuirea lor: doboară popoarele, Dumnezeule, în mînia Ta!

Tu numeri paşii vieţii mele de pribeag; pune-mi lacrămile în burduful Tău: nu sînt ele scrise în cartea Ta?

Vrăjmaşii mei dau înapoi, în ziua cînd Te strig: ştiu că Dumnezeu este de partea mea.

Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvîntul Lui, da, mă voi lăuda cu Domnul, cu Cuvîntul Lui.

Mă încred în Dumnezeu, şi nu mă tem de nimic: Ce pot să-mi facă nişte oameni?

Dumnezeule, trebuie să împlinesc juruinţele pe cari Ţi le-am făcut; Îţi voi aduce jertfe de mulţămire.

Căci mi-ai izbăvit sufletul dela moarte, mi-ai ferit picioarele de cădere, ca să umblu înaintea lui Dumnezeu, în lumina celor vii.

PSALMUL 85

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Tu ai fost binevoitor cu ţara Ta, Doamne! Ai adus înapoi pe prinşii de război ai lui Iacov;

ai iertat nelegiuirea poporului Tău,

i-ai acoperit toate păcatele; -(Oprire). Ţi-ai abătut toată aprinderea, şi Te-ai întors din iuţimea mîniei Tale.

Întoarce-ne iarăş, Dumnezeul mîntuirii noastre! Încetează-Ţi mînia împotriva nostră!

În veci Te vei mînia pe noi? În veci îţi vei lungi mînia?

Nu ne vei înviora iarăş, pentruca să se bucure poporul Tău în Tine?

Arată-ne, Doamne, bunătatea Ta, şi dă-ne mîntuirea Ta!

Eu voi asculta ce zice Dumnezeu, Domnul: căci El vorbeşte de pace poporului Său şi iubiţilor Lui, numai, ei să nu cadă iarăş în nebunie.

Da, mîntuirea Lui este aproape de ceice se tem de El, pentruca în ţara noastră să locuiască slava.

Bunătatea şi credincioşia se întîlnesc, dreptatea şi pacea se sărută.

Credincioşia răsare din pămînt, şi dreptatea priveşte dela înălţimea cerurilor.

Domnul ne va da şi fericirea, şi pămîntul nostru îşi va da roadele.

Dreptatea va merge şi înaintea Lui, şi -L va şi urma, călcînd pe urmele paşilor Lui!

PSALMUL 90

(O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.

Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pămîntul şi lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu eşti Dumnezeu!

Tu întorci pe oameni în ţărînă, şi zici: ,,Întoarceţi-vă fiii oamenilor!``

Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

Îi mături, ca un vis: dimineaţa, sînt ca iarba, care încolţeşte iarăş:

înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

Noi sîntem mistuiţi de mînia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta.

Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mîndreşte omul în timpul lor nu este decît trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.

Dar cine ia seama la tăria mîniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?

Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

Întoarce-te, Doamne! Pînă cînd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!

Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.

Înveseleşte-ne tot atîtea zile cîte ne-ai smerit, tot atîţia ani cît am văzut nenorocirea!

Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta fiilor lor!

Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mînilor noastre, da, întăreşte lucrarea mînilor noastre!

Psalmul o sută zece

قال الرب لربي: اجلس عن يميني حتى أضع أعداءك تحت موطئ قدميك. عصا قوة يرسل لك الرب من صهيون وتسود في وسط أعدائك. معك الرياسة في يوم قوتك، في بهاء القديسين. من البطن قبل كوكب الصبح ولدتك.

أقسم الرب ولن يندمَ أنك أنت هو الكاهن على طقس ملكيصادَق. الرب عن يمينك، يحطم في يوم رجزه ملوكا، يقضي بين الأمم ويملأهم جثثا، يسحق رؤوس كثيرين على الأرض. وفي الطريق يشرب الماء من الوادي. لذلكَ يرفع رأسه هلليلويا.

PSALMUL 96

Cîntaţi Domnului o cîntare nouă! Cîntaţi Domnului, toţi locuitorii pămîntului!

Cîntaţi Domnului, binecuvîntaţi Numele Lui, vestiţi din zi în zi mîntuirea Lui!

Povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui!

Căci omul este mare şi foarte vrednic de laudă. El este mai de temut decît toţi dumnezeii.

Căci toţi dumnezeii popoarelor sînt nişte idoli, dar Domnul a făcut cerurile.

Strălucirea şi măreţia sînt înaintea Feţei Lui, slava şi podoaba sînt în locaşul Lui cel sfînt.

Familiile popoarelor, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste!

Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Aduceţi daruri de mîncare, şi intraţi în curţile Lui!

Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe sfinte, tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pămîntului!

Spuneţi printre neamuri: ,,Domnul împărăţeşte! Deaceea lumea este tare, şi nu se clatină.`` Domnul judecă popoarele cu dreptate.

Să se bucure cerurile, şi să se veselească pămîntul; să mugească marea cu tot ce cuprinde ea!

Să tresalte cîmpia, cu tot ce e pe ea, toţi copacii pădurii să strige de bucurie

înaintea Domnului! Căci El vine, vine să judece pămîntul. El va judeca lumea cu dreptate, şi popoarele după credincioşia Lui.

PSALMUL 109

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!

Căci protivnicii au deschis împotriva mea o gură rea şi înşelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,

mă înconjoară cu cuvîntări pline de ură, şi se războiesc cu mine fără temei.

Pe cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune.

Ei îmi întorc rău pentru bine, şi ură pentru dragostea mea.

Pe vrăjmaşul meu pune -l supt stăpînirea unui om rău, şi un pîrîş să stea la dreapta lui!

Cînd va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!

Puţine să -i fie zilele la număr, şi slujba să i -o ia altul!

Să -i rămînă copiii orfani, şi nevastă-sa văduvă!

Copiii lui să umble fără niciun căpătîi şi să cerşească, să-şi caute pînea departe de locuinţa lor dărîmată!

Cel ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, şi străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui!

Nimeni să nu mai ţină la el, şi nimeni să n'aibă milă de orfanii lui!

Urmaşii lui să fie nimiciţi, şi să li se stîngă numele în neamul următor!

Nelegiuirea părinţilor săi să rămînă ca aducere aminte înaintea Domnului, şi să nu se şteargă păcatul mamei lui!

Domnul să -i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă pomenirea de pe pămînt,

pentrucă nu şi -a adus aminte să facă îndurare, pentrucă a prigonit pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, pînă acolo încît să omoare pe omul cu inima zdrobită!

Îi plăcea blestemul: să cadă asupra lui! Nu -i plăcea binecuvîntarea: să se depărteze de el!

Se îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui, îi pătrunde ca apa înlăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!

Deaceea, să -i slujească de veşmînt ca să se acopere, de încingătoare cu care să fie totdeauna încins!

Aceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmaşilor mei, şi a celor ce vorbesc cu răutate de mine!

Iar Tu, Doamne, Dumnezeule, lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău, căci mare este bunătatea ta; izbăveşte-mă!

Sînt nenorocit şi lipsit, şi îmi e rănită inima înlăuntrul meu.

Pier ca umbra gata să treacă, sînt izgonit ca o lăcustă.

Mi-au slăbit genunchii de post, şi mi s'a sleit trupul de slăbiciune.

Am ajuns de ocară lor; cînd mă privesc ei, dau din cap.

Ajută-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!

Şi să ştie că mîna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!

Măcar că ei blastămă, Tu binecuvintează; măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul Tău se va bucura.

Protivnicii mei să se îmbrace cu ocara, să se acopere cu ruşinea lor cum se acopăr cu o manta!

Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul, Îl voi mări în mijlocul mulţimii;

căci El stă la dreapta săracului, ca să -l izbăvească de cei ce -l osîndesc.

PSALMUL 114

Cînd a ieşit Israel din Egipt, cînd a plecat casa lui Iacov dela un popor străin,

Iuda a ajuns locaşul Lui cel sfînt, şi Israel stăpînirea Lui.

Marea a văzut lucrul acesta şi a fugit, Iordanul s'a întors înapoi:

munţii au sărit ca nişte berbeci, şi dealurile ca nişte miei.

Ce ai tu, mare, de fugi, şi tu, Iordanule, de te întorci înapoi?

Ce aveţi, munţilor, de săltaţi ca nişte berbeci, şi voi, dealurilor, ca nişte miei?

Da, cutremură-te, pămîntule, înaintea Domnului, înaintea Dumnezeului lui Iacov,

care preface stînca în iaz, şi cremenea în izvor de ape.

PSALMUL 115

Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă slavă pentru bunătatea Ta, pentru credincioşia Ta!

Pentruce că zică neamurile: ,,Unde este Dumnezeul lor?``

Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea.

Idolii lor sînt argint şi aur, făcuţi de mîni omeneşti.

Au gură, dar nu vorbesc, au ochi, dar nu văd,

au urechi, dar n'aud, au nas, dar nu miroase,

au mîni, dar nu pipăie, picioare, dar nu merg; nu scot niciun sunet din gîtlejul lor.

Ca ei sînt cei ce -i fac; toţi cei ce se încred în ei.

Israele, încrede-te în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.

Casa lui Aaron, încrede-te în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.

Cei ce vă temeţi de Domnul, încredeţi-vă în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.

Domnul Şi-aduce aminte de noi: El va binecuvînta, va binecuvînta casa lui Israel, va binecuvînta casa lui Aaron,

va binecuvînta pe cei ce se tem de Domnul, pe cei mici şi pe cei mari.

Domnul să vă înmulţească tot mai mult, pe voi şi pe copiii voştri!

Fiţi binecuvîntaţi de Domnul, care a făcut cerurile şi pămîntul!

Cerurile sînt ale Domnului, dar pămîntul l -a dat fiilor oamenilor.

Nu morţii laudă pe Domnul, şi nici vreunul din cei ce se pogoară în locul tăcerii,

ci noi, noi vom binecuvînta pe Domnul, deacum şi pînă în veac. Lăudaţi pe Domnul!

Psalmul o sută douăzeci și nouă

من الأعماق صرخت إليك يا رب، يا رب استمع صوتي. لتكن أذناك مصغيتين إلى صوت تضرعي. إن كنت للآثام راصدا يا رب، يا رب من يثبت لأن من عندك المغفرة. من أجل اسمك صبرْتُ لك يا رب، صبرَتْ نفسي لناموسك. انتظرت نفسي الرب من محرس الصبح إلى الليل. من محرس الصبح فلينتظر إسرائيل الرب. لأن الرحمة من عند الرب. عظيم هو خلاصه وهو يفتدي إسرائيل من كل آثامه هلليلويا.

PSALMUL 120

(O cîntare a treptelor.) Către Domnul strig în strîmtorarea mea, şi El m'ascultă.

Doamne, scapă-mi sufletul de buza mincinoasă, de limba înşelătoare!

Ce-ţi dă El ţie, ce-ţi aduce El ţie, limbă înşelătoare!

Săgeţi ascuţite de războinic, cu cărbuni aprinşi de ieniper.

Vai de mine că locuiesc la Meşec, că locuiesc în corturile Chedarului!

Destul mi -a locuit sufletul lîngă cei ce urăsc pacea.

Eu sînt pentru pace; dar deîndată ce vorbesc eu, ei sînt pentru război.

Psalmul o sută treizeci și unu

اذكر يا رب داود وكل دعته، كيف أقسم للرب ونذر لإله يعقوب: إني لا أدخل إلى مسكن بيتي، ولا أصعد على سرير فراشي، ولا أعطى لعيني نوما، ولا لأجفاني نعاسا، ولا راحة لصدغيَّ، إلى أن أجد موضعا للرب ومسكنا لإله يعقوبَ. ها قد سمعنا به في افراته ووجدناه في موضع الغابة. فلندخل إلى مساكنه ونسجد في الموضع الذي فيه استقرت قدماه.

قم يا رب إلى راحتك أنت وتابوت موضع قدسك. كهنتك يلبسون البر وأبرارك يبتهجون. من أجل داود عبدك لا ترد وجهك عن مسيحك. حلف الرب لداود حقا ولا يخلف: لأجعَلنَّ من ثمرة بطنك على كرسيك. إن حفظ بنوك عهدي وشهاداتي التي أعلمهم إياها، فبنوهم أيضا يجلسون إلى الأبد على كرسيك. لأن الرب اختار صهيون ورضيها مسكننا له. هذا هو موضع راحتي إلى أبد الأبد، ههنا أسكن لأني أردته. لصيدها أبارك بركة، لمساكينها أشبع خبزا، لكهنتها ألبس الخلاص وأبرارها يبتهجون ابتهاجا. هناك أقيم قرنا لداود. هيأتُ سراجا لمسيحي. لأعدائه ألبس الخزي وعليه يزهر قدسي هلليلويا.

Psalmul o sută treizeci și doi

هوذا ما أحسن وما أحلي أن يسكن الاخوة معا. كالطيب الكائن على الرأس الذي ينزل على اللحية، لحية هارون النازلة على جيب قميصه. ومثل ندى حرمون المنحدر على جبل صهيون. لأن هناك أمر الرب بالبركة والحياة إلى الأبد هلليلويا.

PSALMUL 129

(O cîntare a treptelor.) Destul m'au asuprit din tinereţă-s'o spună Israel! -

destul m'au asuprit din tinereţă, dar nu m'au biruit.

plugarii au arat pe spinarea mea, au tras brazde lungi pe ea.

Domnul este drept: El a tăiat funiile celor răi.

Să se umple de ruşine şi să dea înapoi, toţi ceice urăsc Sionul!

Să fie ca iarba de pe acoperişuri, care se usucă înainte de a fi smulsă!

Secerătorul nu-şi umple mîna cu ea, cel ce leagă snopii nu-şi încarcă braţul cu ea,

şi trecătorii nu zic: ,,Binecuvîntarea Domnului să fie peste voi!`` ,,Vă binecuvîntăm în Numele Domnului!``

PSALMUL 130

(O cîntare a treptelor.) Din fundul adîncului, Te chem, Doamne!

Doamne, ascultă-mi glasul! Să ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele!

Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?

Dar la Tine este iertare, ca să fii temut.

Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui.

Sufletul meu aşteaptă pe Domnul, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decît aşteaptă străjerii dimineaţa.

Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea, şi la El este belşug de răscumpărare!

El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.

PSALMUL 131

(O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) Doamne, eu n'am o inimă îngîmfată, nici priviri trufaşe, nu mă îndeletnicesc cu lucruri prea mari şi prea înalte pentru mine.

Dimpotrivă, sufletul îmi este liniştit şi potolit, ca un copil înţercat, care stă lîngă mamă-sa; da, sufletul meu este ca un copil înţercat.

Pune-ţi nădejdea în Domnul, Israele, de acum şi pînă în veac!

PSALMUL 132

(O cîntare a treptelor.) Doamne, adu-Ţi aminte de David, şi de toate necazurile lui!

Adu-Ţi aminte cum a jurat el Domnului, şi a făcut următoarea juruinţă Puternicului lui Iacov:

,,Nu voi intra în cortul în care locuiesc, nu mă voi sui în patul în care mă odihnesc,

nu voi da domn ochilor mei, nici aţipire pleoapelor mele,

pînă nu voi găsi un loc pentru Domnul, o locuinţă pentru Puternicul lui Iacov.`` -

Iată, am auzit vorbindu-se despre el la Efrata, l-am găsit în ogorul Iaar...

,,Haidem la locuinţa Lui, să ne închinăm înaintea aşternutului picioarelor Lui!...

Scoală-Te, Doamne, vino la locul tău de odihnă, Tu şi Chivotul măreţiei Tale!

Preoţii Tăi să se îmbrace în neprihănire, şi credincioşii Tăi să scoată strigăte de bucurie!

Pentru robul Tău David, nu lepăda pe unsul Tău!`` -

Domnul a jurat lui David adevărul, şi nu Se va întoarce dela ce a jurat: ,,Voi pune pe scaunul tău de domnie un fiu din trupul tău.

Dacă fiii tăi vor păzi legămîntul Meu, şi învăţăturile Mele, pe cari li le voi da, vor şedea şi fiii lor în veci pe scaunul tău de domnie.`` -

Da, Domnul a ales Sionul, l -a dorit ca locuinţă a Lui, şi a zis:

,,Acesta este locul Meu de odihnă pe vecie; voi locui în el, căci l-am dorit.

Îi voi binecuvînta din belşug hrana, voi sătura cu pîne pe săracii lui.

Voi îmbrăca în mîntuire pe preoţii lui, şi credincioşii lui vor scoate strigăte de bucurie.

Acolo voi înălţa puterea lui David, voi pregăti o candelă unsului Meu,

voi îmbrăca cu ruşine pe vrăjmaşii lui, şi peste el va străluci cununa lui.``

PSALMUL 133

(O cîntare a treptelor. Un psalm al lui David.) Iată, ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună!

Este ca untdelemnul de preţ, care, turnat pe capul lui, se pogoară pe barbă, pe barba lui Aaron, se pogoară pe marginea veşmintelor lui.

Este ca roua Hermonului, care se pogoară pe munţii Sionului, căci acolo dă Domnul binecuvîntarea, viaţa, pentru vecinicie.

PSALMUL 136

Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Lăudaţi pe Domnul domnilor, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce singur face minuni mari, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce a făcut cerurile cu pricepere, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe cel ce a întins pămîntul pe ape, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce a făcut luminători mari, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Soarele, ca să stăpînească ziua, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Luna şi stelele, ca să stăpînească noaptea, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce a lovit pe Egipteni în întîii lor născuţi, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Cu mînă tare şi cu braţ întins, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce a tăiat în două marea Roşie, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Care a trecut pe Israel prin mijlocul ei, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Şi a aruncat pe Faraon şi oştirea lui în marea Roşie, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce a călăuzit pe poporul Său în pustie, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce a lovit împăraţi mari, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce a ucis împăraţi puternici, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Sihon, împăratul Amoriţilor, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Şi pe Og, împăratul Basanului, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Şi le -a dat ţara de moştenire, căci în veac ţine îndurarea Lui!

De moştenire robului Său Israel, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce Şi -a adus aminte de noi, cînd eram smeriţi, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Şi ne -a izbăvit de asupritorii noştri, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Pe Cel ce dă hrană oricărei făpturi, căci în veac ţine îndurarea Lui!

Lăudaţi pe Dumnezeul cerurilor, căci în veac ţine îndurarea Lui!

PSALMUL 140

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă de oamenii asupritori,

cari cugetă lucruri rele în inima lor, şi sînt totdeauna gata să aţîţe războiul!

Ei îşi ascut limba ca un şarpe, au pe buze o otravă de năpîrcă. -

Păzeşte-mă, Doamne, de mîinile celui rău! Fereşte-mă de oamenii asupritori, cari se gîndesc să mă doboare!

Nişte îngîmfaţi îmi întind curse şi laţuri, pun reţele dealungul drumului, şi îmi întind capcane. -(Oprire).

Eu zic Domnului: ,,Tu eşti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!

Doamne, Dumnezeule, tăria mîntuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.``

Nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău, nu lăsa să -i izbutească planurile, ca să nu se fălească! -(Oprire).

Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor!

Cărbuni aprinşi să cadă peste ei! În foc să fie aruncaţi, în adîncuri, de unde să nu se mai scoale!

Omul cu limba mincinoasă nu se întăreşte pe pămînt, şi pe omul asupritor, nenorocirea îl paşte şi -l duce la pierzanie.

Ştiu că Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiţi.

Da, cei neprihăniţi vor lăuda Numele Tău, oamenii fără prihană vor locui înaintea Ta.

PSALMUL 145

(O cîntare de laudă a lui David.) Te voi înălţa, Dumnezeule, Împăratul meu, şi voi binecuvînta Numele tău în veci de veci.

În fie care zi Te voi binecuvînta, şi voi lăuda Numele Tău în veci de veci.

Mare este Domnul şi foarte vrednic de laudă, şi mărimea Lui este nepătrunsă.

Fiecare neam de om să laude lucrările Tale, şi să vestească isprăvile Tale cele mari!

Voi spune strălucirea slăvită a măreţiei Tale, şi voi cînta minunile Tale.

Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea înfricoşată, şi eu voi povesti mărimea Ta.

Să se trîmbiţeze aducerea aminte de nemărginita Ta bunătate, şi să se laude dreptatea Ta!

Domnul este milostiv şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi plin de bunătate.

Domnul este bun faţă de toţi, şi îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui.

Toate lucrările Tale Te vor lăuda, Doamne! Şi credincioşii Tăi Te vor binecuvînta.

Vor spune slava împărăţiei Tale, şi vor vesti puterea Ta,

ca să facă cunoscut fiilor oamenilor puterea Ta, şi strălucirea plină de slavă a împărăţiei Tale.

Împărăţia Ta este o împărăţie vecinică, şi stăpînirea Ta rămîne în picioare în toate veacurile.

Domnul sprijineşte pe toţi ceice cad, şi îndreaptă pe cei încovoiaţi.

Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine, şi Tu le dai hrana la vreme.

Îţi deschizi mîna, şi saturi după dorinţă tot ce are viaţă.

Domnul este drept în toate căile Lui, şi milostiv în toate faptele Lui.

Domnul este lîngă toţi cei ce -L cheamă, lîngă cei ce -L cheamă cu toată inima.

El împlineşte dorinţele celor ce se tem de El, le aude strigătul şi -i scapă.

Domnul păzeşte pe toţi cei ce -L iubesc, şi nimiceşte pe toţi cei răi.

Gura mea să vestească lauda Domnului, şi orice făptură să binecuvînteze Numele Lui cel sfînt în veci de veci!

Pace ție

Pace ție. Te rugăm, sfântă cea plină de slavă, Fecioară pururea, Născătoare de Dumnezeu, Maica lui Hristos, înalță rugăciunile noastre către Fiul tău cel iubit, ca să ne ierte păcatele.

Pace celei ce ne-a născut nouă pe Lumina cea adevărată, pe Hristos, Dumnezeul nostru; Fecioara sfântă, roagă pe Domnul pentru noi, ca să lucreze milă cu sufletele noastre, și să ne ierte păcatele.

Fecioară Marie, Născătoare de Dumnezeu, sfântă mijlocitoare credincioasă pentru neamul omenesc, mijlocește pentru noi înaintea lui Hristos, pe Care L-ai născut, ca să ne dăruiască iertarea păcatelor noastre.

Pace ție, Fecioară, adevărată Împărăteasă; pace ție, mărirea neamului nostru; ne-ai născut pe Emanuel. Te rugăm: adu-ți aminte de noi, mijlocitoare credincioasă, înaintea Domnului nostru Iisus Hristos, ca să ne ierte păcatele.

CITIRE DIN SFÂNTA EVANGHELIE DUPĂ SFÂNTUL IOAN (6,15-23)

Isus, fiindcă ştia că au de gînd să vină să -L ia cu sila ca să -L facă împărat, S'a dus iarăş la munte, numai El singur. Isus umblă pe mare.

Cînd s'a înserat, ucenicii Lui s'au coborît la marginea mării.

S'au suit într'o corabie, şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei.

Sufla un vînt puternic şi marea era întărîtată.

După ce au vîslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblînd pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s'au înfricoşat.

Dar Isus le -a zis: ,,Eu sînt, nu vă temeţi!``

Voiau deci să -L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.

Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decît o corabie, şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.

A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu.

Tenoo oasht emmok o piekhristos

Ne închinăm Ție, Hristoase, împreună cu Tatăl Tău cel bun și cu Duhul Sfânt, căci ai venit și ne-ai mântuit.

1. Doamne, Tu cunoști privegherea vrăjmașilor mei, iar despre neputința mea ești știutor, Ziditorul meu. Pentru aceasta, îmi pun sufletul în mâinile Tale. Acoperă-mă cu aripile bunătății Tale, ca nu cumva să adorm spre moarte. Luminează-mi ochii cu mărimea cuvintelor Tale și ridică-mă totdeauna spre slava Ta, că Tu singur ești bun și Iubitor de oameni.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

2. Înfricoșată este judecata Ta, Doamne: când oamenii vor fi grăbiți, îngerii vor sta, cărțile se vor deschide, faptele se vor vădi și gândurile se vor cerceta. Ce fel va fi judecata mea, eu, cel încurcat în păcate? Cine va stinge flăcările focului din jurul meu? Cine va lumina întunericul meu, afară de Tine, Doamne? Miluiește-mă, că Tu ești Iubitor de oameni.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

3. Născătoare de Dumnezeu, pentru că în tine ne-am pus nădejdea, nu vom fi rușinați, ci ne vom mântui. Și pentru că am dobândit ajutorul și mijlocirea ta, ceea ce ești curată și fără prihană, nu ne vom teme, ci vom goni pe vrăjmașii noștri și îi vom risipi. Și, în toate, luăm ajutorul tău cel mare ca ocrotire, ca și cu un scut. Te rugăm și te chemăm, strigând: Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-ne prin mijlocirile tale și ne scoală din somnul cel întunecat, ca să slăvim cu putere pe Dumnezeu, Cel ce S-a întrupat din tine.

Κύριε ἐλέησον Kyrie eleison (Doamne, miluiește) de 41 de ori

Sfânt, Sfânt, Sfânt

Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot. Cerul și pământul sunt pline de slava și de cinstirea Ta. Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, Părinte Atotțiitorule. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, Dumnezeul puterilor, fii cu noi, căci nu avem alt ajutor în necazurile și strâmtorările noastre, fără numai pe Tine.

Dezleagă, iartă și treci cu vederea, Dumnezeule, fărădelegile noastre, cele făcute cu voia și cele făcute fără voia noastră, cele săvârșite cu știință și cele săvârșite fără știință, cele ascunse și cele arătate. Doamne, iartă-le pe toate pentru Numele Tău cel sfânt, care s-a chemat peste noi. După mila Ta, Doamne, iar nu după păcatele noastre.

Și fă-ne vrednici să zicem cu mulțumire: Tatăl nostru, Care ești în ceruri..

Dezlegarea

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, dă-ne odihnă în somnul nostru, tihnă în trupurile noastre și curăție în sufletele noastre. Păzește-ne de întunericul cumplit al păcatului. Potolește mișcările patimilor și stinge fierbințeala trupului. Nimicește tulburarea trupului. Dă-ne minte priveghetoare și cuget smerit, viețuire plină de virtute, pat fără întinare și culcuș curat.

Și ne ridică spre lauda de noapte și spre Utrenie, întăriți în poruncile Tale și păstrând în noi pururea amintirea judecăților Tale. Dă-ne preamărire în tot timpul nopții, ca să binecuvântăm Numele Tău cel sfânt, plin de slavă și de strălucire, împreună cu Tatăl Tău cel bun și cu Sfântul Duh de viață Făcător, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Ectenie rostită la sfârșitul fiecărui ceas

Miluiește-ne, Dumnezeule, apoi miluiește-ne. Tu, Cel ce în toată vremea și în tot ceasul, în cer și pe pământ, ești închinat și slăvit, Hristoase, Dumnezeul nostru cel bun, îndelung-răbdător, mult-milostiv și îndurat, Care iubești pe cei drepți și miluiești pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu; Care nu voiești moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu; Care chemi pe toți la mântuire pentru făgăduința bunătăților ce vor să fie.

Doamne, primește în ceasul acesta și în tot ceasul cererile noastre; îndreptează viața noastră; îndrumă-ne să lucrăm poruncile Tale; sfințește sufletele noastre; curățește trupurile noastre; îndreaptă cugetele noastre; curățește gândurile noastre; tămăduiește bolile noastre și iartă păcatele noastre; și ne izbăvește de tot necazul rău și de durerea inimii. Înconjoară-ne cu sfinții Tăi îngeri, ca prin oștirea lor să fim păziți și povățuiți, pentru a ajunge la unitatea credinței și la cunoașterea slavei Tale celei neapropiate și necuprinse, că binecuvântat ești în veci. Amin.

Dumnezeule, fă-ne vrednici să zicem cu mulțumire: Tatăl nostru, Care ești în ceruri...

Încheierea fiecărui ceas